Printre acestea se numara o serie de mituri, intretinute de mass-media, cum ar fi cele legate de alimentatie.
Iata 10 dintre ele:
Mitul 1: Carbohidratii sunt daunatori sanatatii
Carbohidratii si in special painea au o reputatie proasta in presa, deoarece contin gluten. Insa, contrar rapoartelor care sustin ca glutenul este in general nesanatos, dovezile stiintifice arata ca acesta produce anumite simptome mai ales in cazul persoanelor cu diferite probleme intestinale. De asemenea, legatura dintre carbohidrati si insulina a dat nastere unor mituri despre alimentatie, potrivit carora un aport ridicat de carbohidrati poate produce o lipsa de sensibilitate la insulina, lucru valabil numai pentru persoanele diabetice sau care sufera de obezitate.
Adevarul este acela ca carbohidratii au fost defaimati o lunga perioada de timp. Atata timp cat nu exagerati cu aportul lor, acestia sunt inofensivi. In ceea ce priveste sensibilitatea fata de produsele din grau, nu glutenul este neaparat de vina, alte alimente putand cauza acest lucru.
Mitul 2: Ouale ( in special galbenusurile) sunt daunatoare sanatatii:
Mass-media tinde sa indeparteze populatia de alimentele inofensive, cum ar fi ouale, ce contin multi nutrienti, dar care din cauza galbenusului cu continut ridicat de colesterol, au fost mereu prezentate ca daunatoare pentru sanatate. Acest lucru nu este adevarat, deoarece nu alimentele bogate in colesterol maresc nivelul colesterolului din sange. Studiile exacte arata ca daca nu aveti un istoric medical in acest sens, ouale sunt o sursa bogata de proteine, grasimi si nutrienti, iar asocierea lor cu bolile cardiovasculare este un simplu mit.
Mitul 3: Carnea rosie poate cauza cancer
Acest tip de afirmatii extreme sunt mai mult decat mituri, deoarece nu se cunosc cu exactitate cauzele cancerului. Mai mult, presa tinde sa vehiculeze ca absolut toate alimentele consumate in prezent pot cauza cancer, lucru cat se poate de neadevarat.
Adevarul este ca nu trebuie sa exagerati in a crede ca una dintre cauzele cancerului poate fi consumul de carne rosie. Daca renuntati la fumat si adoptati un mod de viata sanatos, puteti evita riscul aparitiei cancerului.
Mitul 4: Grasimile saturate sunt daunatoare
Mult timp metoda tarditionala de scadere in greutate a fost dieta saraca in grasimi. Insa la fel cum consumul de colesterol nu are nicio legatura directa cu nivelul ridicat al acestuia in sange, nici consumul de grasimi nu ingrasa. Mitul conform caruia grasimile saturate cauzeaza boli cardiovasculare nu este adevarat. Importanta este calitatea mancarii, deoarece nu e totuna daca consumati o friptura sau un hamburger plin de grasimi.
Adevarul este acela ca grasimile saturate in sine nu produc boli de inima sau cardiovasculare. Ba mai mult, avem nevoie de o mica cantitate de grasimi saturate pentru ca organismul nostru sa produca testosteron in limite normale.
Mitul 5: Sarea duce la o tensiune arteriala ridicata si trebuie evitata
Majoritatea miturilor au un sambure de adevar, cum ar fi acela ca persoanele hipertensive sensibile la sare ar trebui sa evite acest aliment, deoarece le provoaca cresterea tensiunii arteriale. Cu toate acestea, un studiu recent arata faptul ca nu exista nicio legatura intre consumul de sare si hipertensiune, boala caracterizata printr-o tensiunea arteriala anormal de ridicata, specifica persoanelor supraponderale.
Mitul 6: Painea din grau integral este mai buna decat painea alba
Se spune ca painea din grau integral este mai buna decat painea alba, datorita continutului de fibre si micronutrienti. Mai mult are un index glicemic si insulinic scazut, ducand la eliminarea unei cantitati de insulina mai mica dupa o masa. Aceste lucruri sunt adevarate, insa presa uita in mod frecvent sa mentioneze faptul ca diferentele dintre painea alba si cea din grau integral este de fapt insignificanta. Continutul ridicat de fibre din painea integrala nu se poate compara cu cel din fructe si legume.
Mitul 7: Siropul de porumb cu continut ridicat de fructoza este mai daunator decat zaharul
Sursa de energie preferata a corpului uman este glucoza sau zaharul. Fructoza este un alt tip de zahar, ce poate fi folosit de organism pentru energie, pana cand ficatul se umble de glicogen. Dupa ce fructoza nu mai poate fi folosita pentru a produce energie, aceasta este tranformata in acizi grasi.
Potrivit anumitor studii fructoza poate cauza boli de ficat si poate duce la rezistenta insulinica si obezitate. Drept urmare siropul de porumb este considerat nesanatos, deoarece este bogat in fructoza.
Siropul de porumb lichid are un continut de fructoza de 42-55%, cu mici variatii cauzate de metodele de obtinere. Sucroza sau zaharul tos contine 50% fructoza. Asadar intre siropul de porumb si zaharul tos nu exista nicio diferenta, cele doua tipuri de zahar fiind similare ca si continut de fructoza, diferentele fiind infime.
Mitul 8: Proteinele in exces pot dauna oaselor si rinichilor
Potrivit anumitor studii exista o legatura directa intre consumul de proteine si un nivel marit de calciu urinar, lucru ce poate reduce in timp densitatea oaselor. Studii mai recente au aratat ca calciul urinar nu este o unitate potrivita de masura pentru densitatea oaselor si ca proteinele sunt cele care protejeaza sa nu oasele. Asadar proteinele, fie ele si in cantitati mari, nu dauneaza oaselor si rinichilor.
Mitul 9: Vitaminele din mancare sunt mai bune decat cele sub forma de supliment
In mod inconstient percepem suplimentele de vitamine ca pe ceva daunator, iar pe cele naturale, din alimente ca pe ceva benefic. Multe suplimente de vitamine au o forma naturala si sintetica, fiind mai accesibile pentru multi oameni. De exemplu vitamina B 12 nu poate fi sintetizata, deoarece ar costa foarte mult si nu ar putea fi consumata de vegetarieni, in a caror alimentatie este absolut necesara in mod constant.
Mitul 10: Mai multe mese mici pe zi ajuta la accelerarea metabolismului
Digerarea unei mese accelereaza putin metabolismul insa singura cale prin care accelerarea poate fi sustinuta este accea de a consuma mai multa mancare. Consumul total de energie provine din cantitatea de mancare consumata, nu din numarul de mese pe zi. Mai mult, studiile arata ca mai multe mese mici nu pot produce senzatia de satietate, cauzand un consum mai mare de mancare.
