Indicatii: Tratamentul episoadelor depresive majore.
Alventa 37,5 mg, capsule cu eliberare prelungita
Alventa 75 mg, capsule cu eliberare prelungita
Alventa 150 mg, capsule cu eliberare prelungita
2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Alventa 37,5 mg: fiecare capsula cu eliberare prelungita contine venlafaxina 37,5 mg (sub forma de clorhidrat de venlafaxina 42,43 mg).
Alventa 75 mg: fiecare capsula cu eliberare prelungita contine venlafaxina 75 mg (sub forma de clorhidrat de venlafaxina 84,85 mg).
Alventa 150 mg: fiecare capsula cu eliberare prelungita contine venlafaxina 150 mg (sub forma de clorhidrat de venlafaxina 169,70 mg).
Excipient: capsula de 37,5 mg capsula de 75 mg capsula de 150 mg
Zahar 32,5 mg 65 mg 130 mg
Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICA
Capsula cu eliberare prelungita.
Alventa 37,5 mg: capsule cu eliberare prelungita, opace, (corp: de culoare alba, capac: de culoare roz-brun), care contin pelete de culoare alba sau aproape alba.
Alventa 75 mg: capsule cu eliberare prelungita, opace, de culoare roz deschis, care contin pelete de culoare alba sau aproape alba.
Alventa 150 mg: capsule cu eliberare prelungita, opace, de culoare portocaliu-brun, care contin pelete de culoare alba sau aproape alba.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicatii terapeutice
Tratamentul episoadelor depresive majore.
Prevenirea recaderii dupa remisiunea episodului depresiv initial sau prevenirea recurentei episoadelor depresive ulterioare.
Tratamentul tulburari de anxietate sociala - (TAS). Tratamentul tulburarii de anxietate generalizata (TAG).
4.2 Doze si mod de administrare
Alventa trebuie administrat in timpul mesei. Capsula trebuie inghitita intreaga, nu trebuie rupta in doua, zdrobita, mestecata sau dizolvata in apa. Alventa trebuie administrat o data pe zi, de preferat in aceeasi perioada a zilei, dimineata sau seara.
Cand pacientii tree de la administrarea venlafaxinei cu actiune imediata, la administrarea Alventa, doza acestuia va fi aleasa, astfel incat sa fie echivalenta cu doza zilnica totala (in mg pe zi) a comprimatelor de venlafaxina cu actiune imediata. Aceasta doza poate fi ajustata in functie de necesitatile individuale ale pacientului.
Episoade depresive majore
Doza eficace in tratamentul depresiei este cuprinsa, de obicei, intre 75 mg si 225 mg. Tratamentul trebuie initiat cu o doza de 75 mg, o data pe zi. Un oarecare efect clinic se observa dupa 2-4 saptamani de tratament cu dozele standard, adecvate. Daca raspunsul clinic este nesatisfacator, doza poate fi crescuta la 150 mg, dupa aceea, la 225 mg. Pacientilor care nu raspund la tratament li se pot administra doze mai mari, de pana la 375 mg; totusi, experienta clinica cu doze mari este inca limitata. In toate cazurile, dozele mari trebuie administrate sub supraveghere medicala stricta. Cresterea dozelor se va face la intervale de aproximativ 2 saptamani sau mai mult, cu un interval minim de 4 zile, intre fiecare crestere. Daca dupa 2-4 saptamani de tratament nu apare un raspuns clinic, continuarea tratamentului nu va aduce niciun beneficiu clinic.
Tratmentul tulburarii de anxietate generalizata si al fobiei sociale
Doza recomandata este de 75 mg venlafaxina, administrata o data pe zi. Pentru pacientii care nu raspund adecvat la doza de 75 mg, doza poate fi crescuta la 150 mg, o data pe zi. In caz de necesitate, doza zilnica poate fi crescuta la 225 mg. Cresterea dozelor se poate face la intervale de aproximativ 2 saptamani, dar nu mai mici de 4 zile.
Grupe speciale de pacienti
La pacientii cu insuficienta renala sau hepatica, se recomanda reducerea dozei. Tratamentul trebuie initiat cu comprimate de venlafaxina cu durata scurta de actiune, pentru determinarea dozelor adecvate.
Insuficienta renala
La pacientii cu insuficienta renala severa (clearance-ul creatininei 1/10
Frecvente: > 1/100 si < 1/10
Mai putin frecvente: > 1/1000 si < 1/100
Rare: > 1/10000 si < 1/1000
Foarte rare: < 1/10000, cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi
estimata din datele disponibile)
Tulburari hematologice si limfatice Rare: trombocitopenie.
Foarte rare: discrazii sanguine (incluzand agranulocitoza, anemie aplastica, neutropenie si pancitopenie).
Tulburdri ale sistemului imunitar
Mai putin frecvente: hiper-fotosensibilitate
Foarte rare: anafilaxie
Tulburdri endocrine
Foarte rare: cresterea prolactinemiei
Tulburdri metabolice si de nutritie
Frecvente: cresterea colesterolemiei (in special in legatura cu tratamentul de lunga durata si, posibil, la
utilizarea de doze mari), scaderea greutatii corporale
Mai putin frecvente: hiponatremie, cresterea greutatii corporale
Rare: sindrom de secretie inadecvata a hormonului antidiuretic (SIADH).
Tulburari psihice
Frecvente: insomnie, somnolenta, nervozitate, agresiune, vise anormale, tulburari ale orgasmului (la barbati).
Mai putin frecvente: apatie, halucinatii, tulburari ale orgasmului (la femei), agitatie Rare: manie sau hipomanie.
Foarte rare: confuzie (delir), in timpul tratamentului sau imediat dupa intreruperea tratamentului cu venlafaxina au fost raportate cazuri de ideatie suicidara si comportamente suicidare (vezi pct. 4.4).
Tulburari ale sistemului nervos
Frecvente: ameteli, cefalee, cresterea tonusului muscular, parestezii, sedare, tremor. Mai putin frecvente: mioclonii.
Rare: sindrom serotoninergic, sindrom neuroleptic malig (SNM), convulsii, acatizie Foarte rare: reactii extrapiramidale (incluzand distonie si diskinezie), diskinezie tardiva
Tulburari oculare
Frecvente: tulburari de acomodare, midriaza, tulburari ale vederii Foarte rare: glaucom cu unghi inchis
Tulburari acustice si vestibulare. Mai putin frecvente: tinitus
Tulburari cardiace
Mai putin frecvente: aritmii (incluzand tahicardie)
Foarte rare: prelungirea intervalului QT si QRS, fibrilatie ventriculara, tahicardie ventriculara (incluzand torsada varfurilor), decompensare cardiaca, insuficienta cardiaca
Tulburari vasculare
Frecvente: hipertensiune arteriala, vasodilatatie (mai frecvent bufeuri), echimoze, sangerari ale mucoaselor
Mai putin frecvente: hipotensiune arteriala, hipotensiune ortostatica, sincopa Rare: hemoragii (incluzand hemoragie cerebrala), sangerari gastrointestinale
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale Frecvente: cascat
Foarte rare: eozinofilie pulmonara cu simptome ca dispnee, dureri toracice
Tulburari gastro-intestinale
Frecvente: scaderea apetitului alimentar, anorexie, constipatie, greata, varsaturi, xerostomie, dispepsie Mai putin frecvente: bruxism, disgeuzie, diaree Foarte rare: pancreatita
Tulburari hepatobiliare
Mai putin frecvente: modificarea valorilor testelor functionale hepatice Rare: hepatita
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Frecvente: hipersudoratie (incluzand transpiratii nocturne)
Mai putin frecvente: dermatita, alopecie, reactii de fotosensibilitate, eruptii cutanate tranzitorii Foarte rare: eritem polimorf, sindrom Stevens-Johnson, prurit, urticarie
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv Foarte rare: rabdomioliza
Tulburari renale si ale cdilor urinare
Frecvente: tulburari urinare (mai frecvent intreruperea urinarii)
Mai putin frecvente: retentie urinara
Tulburari ale aparatului genital si sanului
Frecvente: tulburari ale ejacularii, tulburari erectile, scaderea libidoului Mai putin frecvente: menoragie
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare Frecvente: slabiciune/fatigabilitate, astenie
Investigatii diagnostice
Rare: prelungirea timpului de sangerare
In studiile clinice pediatrice au fost raportate urmatoarele reactii adverse, cu frecventa similara celei de la pacientii adulti: durere abdominala, agitatie, anorexie, scaderea greutatii corporale, cresterea tensiunii arteriale si a colesterolemiei, dispepsie, echimoze, epistaxis si mialgie.
La pacientii cu depresie, precum si la pacientii cu tulburare de anxietate generalizata sau cu fobie sociala s-au raportat simptome ale sindromului de intrerupere. Exista legatura intre intreruperea brusca a tratamentului, scaderea dozei sau scaderea gradata a dozei si aparitia de noi simptome. Incidenta acestor simptome creste odata cu dozele si administrarea prelungita. Au fost raportate: ameteli, tulburari senzoriale (incluzand parestezii si senzatie de soc electric), tulburari ale somnului (incluzand insomnie si vise intense), agitatie sau anxietate, greata si/sau varsaturi, tremor, confuzie, hipersudoratie, cefalee, diaree, palpitatii, instabilitate emotionala, iritabilitate si tulburari vizuale. De obicei, acestea apar in primele zile dupa intreruperea tratamentului, dar exista raportari, foarte rare, de aparitie a acestor simptome, la pacienti care au omis, neintentionat, sa administreze o doza. In general, aceste simptome sunt autolimitante si se remit, de obicei, in decurs de 2 saptamani, desi, la unele persoane, aceasta perioada poate fi mai lunga (2-3 luni sau mai mult). In consecinta, daca tratamentul cu Alventa nu mai este necesar, este recomandat ca intreruperea acestuia sa fie facuta prin reducerea gradata a dozei (vezi pct. 4.2 si 4.4).
4.9 Supradozaj
Experienta de dupa punerea pe piata a medicamentului a inclus cazuri de deces la pacienti care au luat accidental o doza de venlafaxina mai mare decat cea recomandata, concomitent cu ingestia de alcool etilic si/sau alte medicamente.
Simptomele raportate dupa supradozaj includ modificari ale gradului de constienta (de la somnolenta pana la coma), dar si agitatie, tulburari gastrointestinale cum sunt varsaturi, diaree, tremor, modificari ale ECG (prelungirea intervalului QT, bloc de ramura, prelungirea intervalului QRS), tahicardie sinusala si ventriculara, bradicardie, hipotensiune sau hipertensiune arteriala (usoara), convulsii epileptice.
Tratament: asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii, aportului de oxigen si ventilatiei. La scurt timp dupa ingestia unei cantitati mari de comprimate, se poate efectua lavaj gastric sau se poate administra carbune activat, in asociere cu sulfat de sodiu. In continuare, tratamentul trebuie sa fie simptomatic. Este recomandata monitorizarea ritmului cardiac si a functiilor vitale. Daca exista risc de aspiratie, nu este recomandata inducerea emezei. Nu se cunoaste beneficiul diurezei fortate, dializei, hemoperfuziei sau al exsanguinotransfuziei.
5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: alte antidepresive, codul ATC: N06AX16 Mecanism de actiune:
Venlafaxina este un antidepresiv, cu structura noua, diferita chimic de cea a antidepresivelor triciclice, tetraciclice sau a altor antidepresive disponibile. Este un compus racemic, cu doi enentiomeri activi.
La om, se considera ca mecanismul actiunii antidepresive a venlafaxinei este asociat efectului acesteia de potentare a activitatii neurotransmitatorilor, la nivelul sistemului nervos central. Studiile preclinice au evidentiat ca venlafaxina si principalul sau metabolit, ODV, sunt inhibitori potenti ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei. De asemenea, venlafaxina inhiba usor captarea dopaminei. Studiile la animale arata ca antidepresivele triciclice pot reduce raspunsul receptorilor p-adrenergici dupa administrarea cronica. In schimb, la animale, venlafaxina si ODV determina diminuarea raspunsului receptorilor p-adrenergici, atat in cazul administrarii acute (doza unica), cat si in cazul administrarii cronice. Venlafaxina si ODV sunt foarte asemanatoare in ceea ce priveste actiunea generala asupra recaptarii neurotransmitatorilor.
In vitro, venlafaxina nu prezinta, practic, afinitate pentru receptorii colinergici muscarinici, H1-histaminergici sau a1-adrenergicide la nivelul creierului de sobolan. Actiunea farmacologica la
nivelul acestor receptori poate fi raspunzatoare de diversele reactii adverse care au fost observate la alte medicamente antidepresive, cum sunt efectele adverse anticolinergice, sedative si cardiovasculare. Venlafaxina nu prezinta activitate inhibitorie asupra monoaminooxidazei (MAO).
5.2 Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Venlafaxina este absorbita in proportie de cel putin 92%, dupa administrarea orala a unei doze unice. Biodisponibilitatea absoluta a venlafaxinei este de aproximativ 45%. Dupa administrarea Alventa, concentratiile plasmatice maxime ale venlafaxinei si ODV se ating in 6,0±1,5 si respectiv, 8,8±2,2 ore. Viteza de absorbtie a venlafaxinei din Alventa este mai mica decat rata eliminarii. Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare al comprimatelor cu eliberare prelungita este de 15 ± 6 ore si este conditionat de viteza absorbtiei.
Distributie
Venlafaxina si O-desmetil-venlafaxina se leaga de proteinele plasmatice in proportie de 27%, respectiv 30%.
Metabolizare
Venlafaxina este metabolizata in proportie mare la nivelul primului pasaj hepatic, in principal prin intermediul izoenzimei CYP2D6, cu formarea metabolitului principal, ODV. De asemenea, venlafaxina este , metabolizata la N-demetil-venlafaxina si la alti metaboliti secundari, prin intermediul izoenzimelor CYP3A3 si CYP3A4. La pacientii cu capacitate metabolica lenta a CYP2D6, apare o expunere de 2-3 ori mai mare la venlafaxina si de 2-3 ori mai mica la metabilitul sau activ.
Eliminare
Venlafaxina este eliminata in principal sub forma metabolizata. Clearance-ul plasmatic al venlafaxinei este de 1,3 l/ora si kg, iar al metabolitului sau activ, ODV, este de 0,4 l/ora si kg. Datorita timpului de injumatatire plasmatica prin absorbtie prelungit, timpul aparent de injumatatire plasmatica prin eliminare al Alventa este de 15 ore, mai mare decat timpul real de injumatatire plasmatica prin eliminare, de 5 ore (ODV - 11 ore).
Venlafaxina si metabolitii sai sunt excretati in principal pe cale renala. Aproximativ 87% din doza de venlafaxina se regaseste in urina dupa 48 ore, atat sub forma de venlafaxina nemodificata, ODV neconjugat sau conjugat sau alti metaboliti secundari.
Grupe speciale de pacienti
Farmacocinetica venlafaxinei nu depinde semnificativ de varsta sau sexul subiectului. La subiecti sanatosi, in timpul administrarii de doze repetate, , nu s-a observat acumularea venlafaxinei sau ODV. Timpul de injumatatire plasmatica al venlafaxinei si timpul de injumatatire plasmatica al metabolitului sau activ, O-demetil-venlafaxina (ODV), sunt crescuti la pacientii cu insuficienta renala si hepatica.
Administrarea Alventa cu alimente nu afecteaza absorbtia venlafaxinei sau formarea ulterioara a ODV.
5.3 Date preclinice de siguranta
Intr-un studiu in care sobolanii, masculi si femele, au fost expusi la metabolitul principal al venlafaxinei (ODV), s-a raportat reducerea fertilitatii. Aceasta expunere a fost de 2-3 ori mai mare decat cea observata la om, dupa administrarea dozei de 225 mg pe zi.
La om, in testele extensive efectuate pentru venlafaxina si metabolitul sau principal, nu s-a evidentiat genotoxicitate. Studiile de lunga durata la sobolani si soareci nu au adus dovezi de carcinogenitate. In studiile de toxicitate asupra functiei de reproducere nu s-au observat efecte teratogene la sobolani si iepuri, dar s-au observat efecte embriotoxice la sobolani. Au fost observate scaderi ale greutatii fetusilor, cresterea numarului de nasteri cu feti morti si a mortalitatii puilor, la doze imediat superioare dozei maxime zilnice la om.
In vitro, la concentratii micromolare, a fost observata o blocare partiala a canalelor de sodiu de la nivelul cordului. Nu este clara relatia dintre aceasta constatare si aparitia aritmiilor si fibrilatiei ventriculare, dupa supradozaj sau inhibarea metabolizarii venlafaxinei.
6. PROPRIETATI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipientilor
Continutul capsulei: Talc
Sebacat de dibutil Povidona K 30 Hidroxipropilceluloza Etilceluloza
Sfere de zahar (zahar, amidon din porumb)
Invelisul capsulei (37,5 mg):
Corp:
Gelatina
Dioxid de titan (E 171) Capac:
Oxid rosu de fer (E 172) Dioxid de titan (E 171) Gelatina
Invelisul capsulei (75 mg): Corp/capac:
Oxid rosu de fer (E 172) Gelatina
Dioxid de titan (E 171) Oxid galben de fer (E 172) Invelisul capsulei (150 mg): Corp/capac:
Oxid rosu de fer (E172) Gelatina
Dioxid de titan (E171) Oxid galben de fer (E172)
6.2 Incompatibilitati: Nu este cazul.
6.3 Perioada de valabilitate: 2 ani
6.4 Precautii speciale pentru pastrare: Acest medicament nu necesita conditii speciale de pastrare.
6.5 Natura si continutul ambalajului
Cutie cu blistere (folie din PVC-PVdC/Al) a cate 10, 14, 20, 28, 30, 50, 98, 100 capsule cu eliberare prelungita.
Cutie cu flacon din PEID, prevazut cu capac filetat din polipropilena a cate 50, 100 si 250 capsule cu eliberare prelungita.
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.
6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor
Fara cerinte speciale
7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA
KRKA, d.d., Novo mesto,
Smarjeska cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia
