Ziua Crucii. Traditii si obiceiuri

Inaltarea Sfintei Cruci, cea pe care a fost rastignit Iisus, este sarbatorita de crestini ortodocsi in fiecare an, pe 14 septembrie. Asa cum se intampla in cazul tuturor sarbatorilor crestine, s-au impamantenit anumite traditii/obiceuri si cu ocazia Sfintei Cruci.

Traditii si obiceuri de Inaltarea Sfintei Cruci, sarbatoarea care anunta sfarsitul verii si inceputul toamnei:

- se inchide Pamantul, luand cu el reptilele, insectele si plantele care au fost lasate la lumina in primavara;

- in anumite zone rurale, se mai crede ca, in aceasta zi, serpii, inainte de a se retrage in ascunzisuri, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o piatra nestemata, care ajuta la vindecarea tuturor bolilor;

- in traditia populara, sarbatoarea mai este cunoscuta si ca Ziua sarpelui sau Carstovul Viilor;

- calendarul popular imparte anul in doua anotimpuri: vara (17 martie-14 septembrie) si iarna (14 septembrie-17 martie). Practic, azi incepe iarna in traditia populara.

- incepe culesul viilor si batutul nucilor( in sudul tarii);

- menta , busuiocul, maghiranul, cimbrul, sunt sfintite pentru a proteja impotriva bolilor.

- via si butoaiele de vin sunt sfintite;

- nu se culeg strugurii din ultima tufa de vie, in aceasta zi. Ei sunt pastrati ca ofranda pentru pasarile cerului si de aceea au denumirea, in limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu.

Inaltarea solemna a Sfintei Cruci, pe care a fost rastignit Mantuitorul Iisus pe Muntele Golgota de catre episcopul Macarie al Ierusalimului, a avut loc in ziua de 14 septembrie in anul 335. La acest eveniment, documentele vremii arata ca au participat numerosi episcopi si foarte multi credinciosi. Episcopul Macarie a dorit ca toti cei prezenti sa vada Cinstita Cruce.