Indicatii: Depresie majora
Estaq 37,5 mg, capsule cu eliberare prelungita
Estaq 75 mg, capsule cu eliberare prelungita
Estaq 150 mg, capsule cu eliberare prelungita
COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Fiecare capsula cu eliberare prelungita contine clorhidrat de venlafaxina echivalent cu 37,5 mg, 75 mg si 150 mg venlafaxina.
Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.
FORMA FARMACEUTICA
Capsula cu eliberare prelungita
Estaq 37,5 mg: capsule de marimea 0, opace, de culoare alba, care contin un comprimat filmat rotund, biconvex; fiecare capsula are imprimat "VEN" pe capac si "37,5" pe corp.
Estaq 75 mg: capsule de marimea 0, opace, de culoare "carnii", care contin doua comprimate filmate rotunde, biconvexe; fiecare capsula are imprimat "VEN" pe capac si "75" pe corp. Estaq 150 mg: capsule de marimea 0,opace, de culoare rosu aprins, care contin trei comprimate filmate rotunde, biconvexe; fiecare capsula are imprimat "VEN" pe capac si "150" pe corp.
4. DATE CLINICE
4.1. Indicatii terapeutice
Depresie majora
4.2. Doze si mod de administrare
Adulti:
Doza individuala: 75 mg, o data pe zi.
Se recomanda administrarea capsulelor in timpul meselor. Fiecare capsula trebuie sa fie inghitita intreaga, cu o cantitate suficienta de lichid. Capsulele nu trebuie sa fie desfacute, strivite, mestecate sau dizolvate in apa. Estaq trebuie sa se administreze o data pe zi, de preferat in acelasj moment al fiecarei zile, dimineata sau seara.
Episoade depresive majore:
Doza eficace pentru tratamentul depresiei este, cuprinsa, de regula, intre 75 si 225 mg.
Tratamentul trebuie initiat cu o doza zilnica de 75 mg. Un oarecare efect clinic se va observa dupa 2-4 saptamani de tratament, cu dozele standard adecvate. Daca raspunsul clinic nu este satisfacator, doza poate fi crescuta la 150 mg si, ulterior, la 225 mg. Pacientilor care nu raspund la tratament li se pot administra doze mai mari, de pana la 37,5 mg; totusi, experienta clinica cu doze mari este inca limitata. In toate cazurile, dozele mai mari trebuie administrate sub supraveghere medicala stricta. Dozele trebuie crescute la intervale de aproximativ 2 saptamani sau mai mult, cu un interval minim de 4 zile, intre fiecare crestere. Daca dupa 2-4 saptamani de tratament, nu se observa niciun raspuns clinic, continuarea tratamentului nu va aduce niciun beneficiu terapeutic.
In general, este recunoscut faptul ca episoadele acute de depresie majora necesita un tratament farmacologic continuu, pe o perioada de cel putin 4-6 luni. Unii pacienti pot necesita cure de tratament mai lungi (vezi pct. 5.1). Necesitatea continuarii tratamentului cu venlafaxina trebuie re-evaluata, periodic, de catre medicii curanti.
Copii si adolescenti cu varsta sub 18 ani
Venlafaxina nu trebuie utilizata ca tratament pentru copii si adolescentii cu varsta sub 18 ani. Studiile clinice controlate efectuate la copii si adolescenti, diagnosticati cu tulburari depresive majore, nu au putut demonstra eficacitatea acestui medicament.
Varstnici
Tratamentul varstnicilor trebuie initiat cu doza minima recomandata. La individualizarea dozei, sunt necesare precautii deosebite, atunci cand se cresc dozele.
PROPRIETATI FARMACOLOGICE
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: alte antidepresive, codul ATC: N06AX16
Venlafaxina este un antidepresiv, cu structura noua, diferita chimic de cea a antidepresivelor triciclice, tetraciclice sau a altor antidepresive disponibile.
Studiile preclinice au evidentiat ca venlafaxina si metabolitul principal al acesteia, O-demetilvenlafaxina (ODV), sunt inhibitori potenti ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei. De asemenea, venlafaxina inhiba usor recaptarea dopaminei.
Studiile la animale au demonstrat ca antidepresivele triciclice pot reduce sensibilitateareceptorilor B-adrenergici, dupa administrare cronica. In schimb, venlafaxina si metabolitul sau activ reduc sensibilitatea receptorilor B-adrenergici atat in cazul administrarii acute (doza unica), cat si in cazul administrarii cronice. Pana in prezent, semnificatia clinica a acestui efect nu este cunoscuta. Venlafaxina si principalul sau metabolit sunt echipotente, in ceea ce priveste actiunea generala asupra recaptarii neurotransmitatorilor.
In vitro, la sobolan, s-a constatat ca venlafaxina nu are, practic, afinitate pentru receptorii colinergici muscarinici, histaminergici H1sau receptorii a1-adrenergici. Venlafaxina nu prezinta actiune inhibitorie asupra monoaminooxidazei (MAO).
Episoade de depresie majora:
Intr-un studiu clinic, pacientii din ambulatoriu (cu istoric de depresie recurenta si care au raspuns la tratamentul cu venlafaxina in 8 saptamani si au prezentat o ameliorare constanta in timpul fazei initiale de tratament deschis, cu durata de 6 luni) au fost repartizati aleator pentru tratamentul de intretinere, fie in grupul de tratament cu venlafaxina, fie in grupul la care s-a administrat placebo, . In urma acestui studiu, s-a demonstrat o rata a recurentei simptomelor depresive semnificativ mai mica la pacientii tratati cu venlafaxina, comparativ cu cei la care s-a administrat placebo.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Venlafaxina este absorbita aproape in totalitate si este metabolizata in proportie mare, formandu-se O-demetilvenlafaxina. Biodisponibilitatea absoluta a venlafaxinei, in cazul administrarii de capsule cu eliberare prelungita, este aceeasi cu cea observata in cazul administrarii de comprimate cu eliberare imediata: aproximativ 40%-45%. La administrarea dozelor zilnice egale de venlafaxina (fie sub forma de comprimate cu eliberare imediata, administrate de doua ori pe zi, fie sub forma de capsule cu eliberare prelungita, administrate o data pe zi), ASC a venlafaxinei a fost similara cu ASC a O-demetilvenlafaxinei. Dupa administrarea de capsule cu eliberare prelungita, concentratiile plasmatice maxime ale venlafaxinei si O-demetilvenlafaxinei sunt atinse intr-un interval cuprins, aproximativ, intre 6 si 9 ore. Concentratiile plasmatice maxime ale venlafaxinei sunt mai mici, iar fluctuatia concentratiilor plasmatice a fost usor mai mica comparativ cu administrarea formelor farmaceutice cu eliberare imediata.
Distributie
Venlafaxinei si O-demetilvenlafaxina se leaga de proteinele plasmatice in proportie de aproximativ 27%, respectiv 30%.
Metabolizare
Dupa absorbtie, venlafaxina este metabolizata in proportie mare, presistemic, la nivel hepatic. Metabolitul principal al venlafaxinei este O-demetilvenlafaxina. De asemenea, venlafaxina este metabolizata si la N-demetilvenlafaxina, N2O-didemetilvenlafaxina si la alti metaboliti secundari. Studiile in vitro indica faptul ca formarea O-demetilvenlafaxinei este catalizata de CYP2D6, iar formarea N-demetilvenlafaxinei este catalizata de CYP3A3/4.
Metabolizarea mediata prin intermediul CYP2D6 nu are relevanta, in ceea ce priveste dozarea venlafaxinei la metabolizatorii lenti si la metabolizatorii rapizi. In ambele grupuri, expunerea totala la substantele active (venlafaxina si O-demetilvenlafaxina) este similara.
Eliminare
Principala cale de eliminare a venlafaxinei si a O-demetilvenlafaxinei este cea renala. Aproximativ 87% dintr-o doza unica de venlafaxina este recuperata in urina, intr-un interval de 48 de ore, sub forma de venlafaxina nemodificata, O-demetilvenlafaxina neconjugata, O-demetilvenlafaxina conjugata sau alti metaboliti secundari.
Administrarea de doze repetate
In timpul administrarii orale de doze repetate, concentratiile plasmatice la starea de echilibru ale venlafaxinei si O-demetilvenlafaxinei sunt atinse in interval de 3 zile. In cadrul intervalului de dozaj, cuprins intre 75-450 mg pe zi, venlafaxina si O-demetilvenlafaxina prezinta farmacocinetica liniara. La voluntarii sanatosi, nu s-a observat o acumulare neasteptata de venlafaxina sau de O-demetilvenlafaxina, in cazul administrarii de doze repetate.
Interactiuni cu alimente si grupuri speciale de pacienti
Administrarea venlafaxinei cu alimente nu a avut niciun efect asupra absorbtiei acesteia sau a formarii ulterioare a O-demetilvenlafaxinei.
Varsta si sexul subiectilor nu afecteaza semnificativ farmacocinetica venlafaxinei. La pacientii cu varsta peste 60 de ani, s-a observat o reducere cu 20% a clearance-ului O-demetilvenlafaxinei; aceasta a fost determinata, probabil, de reducerea functiei renale, care apare in mod frecvent la varstnici.
La unii pacienti diagnosticati cu ciroza hepatica compensata, atat farmacocinetica venlafaxinei cat si a O-demetilvenlafaxinei au fost semnificativ alterate . Reducerea atat a metabolizarii venlafaxinei cat si a eliminarii O-demetilvenlafaxinei determina cresterea concentratiilor plasmatice ale venlafaxinei si O-demetilvenlafaxinei.
La pacientii cu insuficienta renala moderata pana la severa, clearance-ul total al venlafaxinei si al
O-demetilvenlafaxinei a scazut, iar timpul de injumatatire plasmatica a fost prelungit.
Scaderea clearance-ului total a fost mult mai accentuata la pacientii cu un clearance al creatininei < 30 ml/min.
Date preclinice de siguranta
In studiile de toxicitate cronica cu venlafaxina, efectele de la nivelul SNC au fost predominante. Intr-o gama larga de teste in vitro si in vivo, venlafaxina si metabolitul sau principal nu au demonstrat mutagenitate.
Studiile de lunga durata cu venlafaxina, efectuate la sobolani si soareci, nu au evidentiat carcinogenitate.
Studiile de toxicitate asupra functiei de reproducere, efectuate la sobolani si iepuri, nu au evidentiat efecte teratogene, dar, la sobolani, s-au observat efecte embriotoxice.
Scaderea greutatii fetusilor, cresterea numarului de nasteri de feti morti si a mortalitatii puilor au fost observate la doze imediat superioare dozei maxime zilnice la om.
In vitro, la concentratii micromolare, s-a observat o blocare partiala a canalelor de sodiu de la nivelul cordului. Nu este clara relatia dintre aceasta constatare si aparitia aritmiilor si fibrilatiei ventriculare, dupa supradozaj sau dupa inhibarea metabolizarii venlafaxinei.
PROPRIETATI FARMACEUTICE
Lista excipientilor
Estaq 37,5 mg, capsule cu eliberare prelungita
Continutul capsulei
Hipromeloza
Copolimer de amoniu metacrilat (tip B) Laurilsulfat de sodiu
Stearat de magneziu
Filmul
Copolimer metacrilat butilat bazic 12,5%
Capsula Gelatina
Dioxid de titan (E 171)
Cerneala de inscriptionare Shellac
Oxid negru de fer (E 172)
Propilenglicol (E 1520)
Estaq 75 mg, capsule cu eliberare prelungita
Continutul capsulei
Hipromeloza
Copolimer de amoniu metacrilat (tip B) Laurilsulfat de sodiu Stearat de magneziu
Filmul
Copolimer metacrilat butilat bazic 12,5%
Capsula Gelatina
Dioxid de titan (E 171) Oxid rosu de fer (E 172)
Cerneala de inscriptionare Shellac
Oxid negru de fer (E 172)
Propilenglicol (E 1520)
Estaq 150 mg, capsule cu eliberare prelungita
Continutul capsulei
Hipromeloza
Copolimer de amoniu metacrilat (tip B) Laurilsulfat de sodiu Stearat de magneziu
Filmul
Copolimer metacrilat butilat bazic 12,5%
Capsula Gelatina
Dioxid de titan (E 171) Eritrozina (E 127) Indigotina (E 132)
Cerneala de inscriptionare Shellac
Oxid negru de fer (E 172)
Propilenglicol (E 1520)
Incompatibilitati
Nu este cazul.
Perioada de valabilitate: 3 ani
Precautii speciale pentru pastrare: A se pastra la temperaturi sub 30°C
Natura si continutul ambalajului: Blister din PVC-PE-PVdC/Al
28 si 98 capsule cu eliberare prelungita
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.
Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor: Fara cerinte speciale.
DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA
Ozone Laboratories BV
Martinus Nijhofflaan 2, 2624 ES Delft, Olanda
