Elementele definitorii pentru educatia copiilor in Japonia:
1. Relatia mama-copil este foarte stransa. In Tara Soarelui Rasare, legatura dintre mama si copilul ei este foarte puternica. Mamele isi tin copii mereu aproape si chiar dorm impreuna. Vorbim despre o relatie emotionala profunda in care mamele nu numai ca accepta copiii asa cum sunt, dar ii si vad perfecti. Regula principala spune ca pana la varsta de 5 ani, copilul poate face orice doreste! In Europa si nu numai acest concept nu e vazut cu ochi buni. Permisivitatea prea mare strica un copil, va contrargumenta un roman, spre exemplu. Nu e asa! Copilul care are libertatea de a fi el invata cum sa fie mai bun!
O asemenea atitudine contribuie la amae. Acest cuvant nu are analogii in alte limbi, insa poate fi tradus ca dorinta cuiva de a fi iubit sau pur si simplu atasament. Amae este fundamentul relatiilor dintre mame si copii. Concret, copiii se pot baza pe dragostea si sprijinul parintilor, iar parintii varstnici primesc sprijinul copiilor lor deveniti adulti.
Conform unui studiu japonezo-american exista o legatura clara intre stilul de educatie liber si comportamentul copiilor. Cercetatorii sustin ca atitudinile pozitive ale parintilor reduc riscul comportamentului problematic la copii si imbunatatesc comportamentul copiilor cu tulburari de dezvoltare.
2. Sistemul de educatie japonez. Potrivit celebrului sistem japonez de educatie, copiii sunt perfecti inainte de a implini 5 ani, se conformeaza regulilor, intre 5 si 15 ani, iar apoi sunt considerati egalii parintilor, dar si ai membrilor societatii. Evident ca in Occident un astfel de model este considerat gresit. In realitate, o astfel de filosofie are rolul de a integra un copil in societate. Viitorul adult va constientiza ca interesele personale sunt importante, dar nu primeaza. Prin acest tip de educatie, parintii japonezi aduc armonie in vietile copiilor, determinandu-i sa-si gaseasca mai usor scopul, fara sa-si subestimeze/supraevalueze propriile capacitati.
In prima etapa, parintii impartasesc copiilor dragostea si grija fara bariere. In a doua etapa, dragostea lor nu dispare, insa copilul este invatat sa traiasca dupa regulile societatii si incearca sa-si gaseasca scopul. Deoarece atasamentul dintre mama si copil este puternic, un copil vrea sa faca totul corect, pentru a nu o supara pe cea care i-a dat viata. In cea de-a treia etapa, un copil devine membru cu drepturi depline al societatii.
3.Familia este foarte importanta. De regula, mamele cresc copiii. Japonezii nu-si trimit copii la gradinita pana la varsta de 3 ani. Ideea de babysitter nu e pe placul niponilor. Nici macar bunicii nu se implica in educatia copiilor, desi petrec suficient timp alaturi de nepoti. Pentru japonezi, familia inseamna sprijin, dragoste , protectie.
4. Parintii sunt modele. Un experiment a implicat atat mame japoneze cat si europene. In cadrul acestuia, toate au fost rugate sa construiasca o piramida. Mamele din Japonia au ridicat pe cont propriu miniconstructia, apoi au cerut copiilor sa repete. Cand cei mici nu au reusit sa construiasca piramida, mamele le-au aratat de la 0 cum se face. In schimb, mamicile din Europa au explicat copiilor cum se face, apoi le-au cerut sa incerce. Altfel spus, mamele din Japonia au urmat regula fa asa cum fac eu, iar mamele din Europa nu au fost capabile de a exercita puterea exemplului.
5. Ofera o atentie sporita emotiilor pe care le transmite copilul. Pentru a invata un copil sa traiasca intr-o societate, copiii japonezi sunt ajutati sa vada si sa respecte sentimentele si interesele celorlalti.
Mamele japoneze respecta sentimentele copiilor : nu ii obliga sa faca anumite lucruri ce le-ar putea provoca un sentiment de jena sau chiar de rusine. Ii invata sa inteleaga emotiile altor oameni si chiar sa respecte obiectele neinsufletite. De exemplu, daca un copil vrea sa-si distruga o masinuta de jucarie, o mama nipona va spune: Saraca masina! O sa planga! O mama europeana isi va certa, cel mai probabil, copilul: Opreste-te Este rau ce faci!
La fel de important pentru o buna educatie e faptul ca japonezii sunt si modesti. Ei nu pretind ca metodele lor sunt cele mai bune.
