Indicatii: Sibutramina este indicata ca terapie adjuvanta in cadrul programului de control al greutatii
2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Siluton 10 mg
Fiecare capsula contine clorhidrat de sibutramina monohidrat 10 mg. Excipient: lactoza monohidrat 232 mg.
Fiecare capsula contine clorhidrat de sibutramina monohidrat 15 mg. Excipient: lactoza monohidrat 227 mg.
Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.
3. FORMA FARMACEUTICA
Capsula Siluton 10 mg
Capsule cu capac albastru si corp galben, imprimate cu ,,S 10" pe capac si corp. Capsulele contin o pulbere granulara alba sau aproape alba.
Siluton 15 mg
Capsule cu capac albastru si corp alb, imprimate cu ,,S 15" pe capac si corp. Capsulele contin o pulbere granulara alba sau aproape alba.
4. DATE CLINICE
4.1 Indicatii terapeutice
Sibutramina este indicata ca terapie adjuvanta in cadrul programului de control al greutatii la:
- pacienti cu obezitate determinate de un dezechilibru nutritional si un indice al masei corporale (IMC) de 30 kg/m2 sau peste;
- pacienti supraponderali datorita unui dezechilibru nutritional, cu un indice al masei corporale de 27 kg/m2 sau peste, daca sunt prezenti si alti factori de risc asociati, cum sunt diabet zaharat de tip 2 sau dislipidemie.
Nota:
Sibutramina poate fi prescrisa numai pacientilor care nu au raspuns corespunzator la un regim adecvat de reducere a greutatii, adica pacientilor carora le este dificil sa atinga sau sa mentina o pierdere in greutate > 5%, timp de 3 luni.
Tratamentul cu sibutramina trebuie prescris numai ca parte a programului terapeutic integrat pentru scadere in greutate pe termen lung, sub supravegherea unui medic cu experienta in tratamentul obezitatii. O abordare corecta a controlului obezitatii trebuie sa includa modificarea dietei si a comportamentului alimentar, precum si o crestere a activitatii fizice.
Aceasta abordare integrate este esentiala pentru modificarea durabila a obiceiurilor nutritionale si a comportamentului, care la randul ei este fundamentala pentru mentinerea pe termen lung a reducerii greutatii corporale, dupa intreruperea tratamentului cu sibutramina. Pacientii trebuie sa-si modifice stilul de viata pe perioada tratamentului cu sibutramina, astfel incat sa-si poata mentine greutatea dupa intreruperea tratamentului medicamentos. Pacientii trebuie informati asupra faptului ca daca nu fac acest lucru, pot sa recastige in greutate. Chiar si dupa intreruperea tratamentului cu sibutramina trebuie incurajata monitorizarea pacientului de catre medic.
4.2 Doze si mod de administrare
Adulti
Doza initiala este de o capsula de Siluton 10 mg o data pe zi, administrata dimineata, cu o cantitate suficienta de lichid (de exemplu un pahar cu apa). Capsula trebuie inghitite intreaga si poate fi administrata cu sau fara alimente.
In cazul pacientilor care nu raspund in mod corespunzator la administrarea Siluton 10 mg capsule (acest lucru fiind definit ca o pierdere in greutate mai mica de 2 kg, dupa patru saptamani de tratament), doza poate fi crescuta la o capsula Siluton 15 mg, administrata o data pe zi, cu conditia ca Siluton 10 mg sa fi fost bine tolerat.
Tratamentul trebuie intrerupt la pacientii care nu au raspuns corespunzator la Siluton 15 mg (acest lucru fiind definit ca o pierdere in greutate mai mica de 2 kg, dupa patru saptamani de tratament). Pacientii care nu au raspuns la tratament prezinta un risc crescut de reactii adverse (vezi pct. 4.8).
Durata tratamentului
Tratamentul trebuie intrerupt in cazul pacientilor care nu au raspuns corespunzator, adica la cei a caror pierdere in greutate se mentine la mai putin de 5% din greutatea lor initiala sau la cei a caror pierdere in greutate a fost mai mica de 5% din greutatea lor initiala, la trei luni de la initierea terapiei. Tratamentul nu trebuie continuat la pacientii care recastiga 3 kg sau mai mult, dupa ce in prealabil, au reusit sa piarda in greutate.
In cazul pacientilor cu stari morbide asociate se recomanda ca tratamentul cu sibutramina sa fie continuat numai daca se poate demonstra ca pierderea in greutate indusa de tratament este asociata cu alte beneficii clinice, cum sunt imbunatatirea profilului lipidic in cazul pacientilor cu dislipidemie sau a controlului glicemiei in cazul pacientilor cu diabet zaharat tip 2.
Sibutramina trebuie administrata doar pe parcursul unei perioade de cel mult un an. Datele privind utilizarea pentru o perioada de timp mai mare de un an sunt limitate.
4.3 Contraindicatii
- Hipersensibilitate cunoscuta la clorhidratul de sibutramina monohidrat sau la oricare dintre excipienti.
- Obezitate de cauza organica.
- Antecedente de tulburari majore de nutritie.
- Boli psihice. In cadrul studiilor efectuate la animale, sibutramina a demonstrat o potentiala activitate antidepresiva si, de aceea, nu poate fi exclus ca sibutramina poate sa induca episoade de manie la pacientii cu tulburare afectiva bipolara.
- Sindromul Gilles de la Tourette.
- Administrarea concomitenta sau in timpul ultimelor doua saptamani, a inhibitorilor de monoaminooxidaza sau a altor medicamente cu actiune asupra sistemului nervos central, a medicamentelor pentru tratamentul tulburarilor psihice (cum sunt antidepresive, antipsihotice), a medicamentelor pentru scadere in greutate sau a triptofanului pentru tulburari ale somnului.
- Antecedente de boli coronariene, insuficienta cardiaca congestiva, tahicardie, boala arteriala periferica ocluziva, aritmie sau boala cerebrovasculara (accident vascular cerebral sau AIT).
- Hipertensiune arteriala inadecvat controlate >145/90 mmHg (vezi pct. 4.4).
- Hipertiroidism.
- Insuficienta hepatica severa.
- Insuficienta renala severa si pacienti cu boala renala in faza terminala care efectueaza sedinte de dializa.
- Hiperplazie benigna de prostata cu retentie urinara.
- Feocromocitom.
- Glaucom cu unghi ingust.
- Antecedente de abuz de droguri, medicamente sau alcool.
- Sarcina si alaptare (vezi pct. 4.6).
- Copii si adulti tineri cu varsta pana la 18 ani, datorita datelor insuficiente.
- Pacientii cu varsta peste 65 de ani, datorita datelor insuficiente.
4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare
Atentionari:
Tensiunea arteriala si pulsul trebuie monitorizate la toti pacientii carora li se administreaza sibutramina, deoarece la unii pacienti sibutramina a determinat cresteri relevante din punct de vedere clinic ale tensiunii arteriale. In primele trei luni de tratament, acesti parametri trebuie verificati la intervale de 2 saptamani; intre lunile 4 si 6 de tratament, acesti parametri trebuie verificati lunar si apoi periodic, la intervale de maxim trei luni.
Tratamentul trebuie intrerupt in cazul pacientilor care prezinta, la doua vizite consecutive, o crestere a frecventei cardiace in stare de repaus >10 bpm sau o crestere a tensiunii arteriale sistolice/diastolice >10 mmHg. In cazul pacientilor cu hipertensiune arteriala preexistenta, bine controlata, tratamentul trebuie intrerupt daca tensiunea arteriala depaseste 145/90 mmHg la doua testari consecutive (vezi pct. 4.8). La pacientii diagnosticati cu sindrom de apnee in somn trebuie acordata o atentie speciala monitorizarii tensiunii arteriale.
- Pentru administrarea concomitenta a sibutraminei cu simpatomimetice, vezi pct. 4.5.
- Desi sibutramina nu a fost asociata cu hipertensiune pulmonara primara, avand in vedere atentionarile generale cu privire la medicamentele pentru tratamentul obezitatii, este important ca in cadrul monitorizarilor regulate sa se urmareasca aparitia simptomelor cum sunt dispnee progresiva, durere toracica si edem la nivelul gleznelor. Pacientul trebuie sfatuit sa se adreseze imediat medicului, in cazul in care apar aceste simptome.
- Sibutramina trebuie administrata cu precautie la pacientii cu epilepsie.
- In cadrul evaluarii actiunii sibutraminei la pacientii cu insuficienta hepatica usoara pana la moderata, s-a observat cresterea concentratiilor plasmatice de sibutramina. Desi nu au fost raportate reactii adverse, sibutramina trebuie administrata cu precautie la acesti pacienti.
- Cu toate ca doar metabolitii inactivi sunt excretati pe cale renala, sibutramina trebuie administrata cu precautie la pacientii cu insuficienta renala usoara pana la moderata.
- Sibutramina trebuie administrata cu precautie pacientilor cu antecedente heredocolaterale de ticuri verbale sau motorii.
- In timpul tratamentului cu sibutramina femeile aflate in perioada fertila trebuie sa utilizeze o metoda contraceptiva eficace.
- Exista posibilitatea abuzului de medicamente, in cazul medicamentelor cu actiune asupra sistemului nervos central. Cu toate acestea, datele clinice nu au evidentiat abuzul de medicamente in cazul sibutraminei.
- Exista atentionari generale privind faptul ca anumite medicamente pentru tratamentul obezitatii sunt asociate cu un risc crescut de aparitie a valvulopatiilor. Cu toate acestea, datele clinice nu au evidentiat o incidenta crescuta in cazul sibutraminei.
- Sibutramina este contraindicata la pacientii cu antecedente de tulburari nutritionale majore, cum sunt anorexia psihogena si bulimia psihogena. Nu sunt disponibile date cu privire la utilizarea sibutraminei in tratamentul pacientilor cu tulburari nutritionale compulsive.
- Sibutramina trebuie administrata cu precautie la pacientii cu glaucom cu unghi deschis si la cei cu risc de tensiune intraoculara crescuta, de exemplu la cei cu antecedente heredocolaterale.
- Similar altor medicamente care inhiba recaptarea serotoninei, in cazul pacientilor carora li se administreaza sibutramina, este posibila cresterea riscului de sangerare (incluzand hemoragii la nivelul aparatului genital, gastro-intestinale si alte sangerari cutanate si la nivelul mucoaselor). De aceea, sibutramina trebuie administrata cu precautie la pacientii predispusi la evenimente hemoragice si la pacientii la care se administreaza concomitent medicamente cunoscute ca afecteaza hemostaza sau functia trombocitara.
- Au fost raportate rar cazuri de depresie, idei suicidare si suicid, in cazul pacientilor carora li se administreaza sibutramina. De aceea, este necesara precautie speciala la pacientii cu antecedente de depresie. Daca apar semne sau simptome ale depresiei in timpul tratamentului cu sibutramina, trebuie avute in vedere intreruperea administrarii sibutraminei si initierea unui tratament adecvat. Siluton contine lactoza. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Siluton contine Galben amurg (E 110), care poate determina reactii alergice.
4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune
Sibutramina si metabolitii sai activi sunt eliminati prin metabolizare hepatica; principala izoenzima implicata este CYP3A4; de asemenea, pot contribui si CYP2C9 si CYP1A2. In cazul administrarii concomitente de sibutramina si medicamente care afecteaza activitatea izoenzimei CYP3A4 trebuie luate masuri de precautie (vezi pct. 5.2).
Inhibitorii CYP3A4 includ ketoconazol, itraconazol, eritromicina, claritromicina, troleandomicina si ciclosporina. Intr-un studiu de interactiune, administrarea concomitenta a ketoconazolului sau eritromicinei cu sibutramina, a determinat cresterea concentratiilor plasmatice (ASC) ale metabolitilor activi ai sibutraminei (23% sau, respectiv, 10%). Frecventa cardiaca medie a crescut cu pana la 2,5 batai pe minut mai mult decat administrarea sibutraminei in monoterapie.
Rifampicina, fenitoina, carbamazepina, fenobarbitalul si dexametazona sunt inductori ai enzimei CYP3A4 si pot accelera metabolizarea sibutraminei.
Administrarea simultana a mai multor medicamente, fiecare determinand cresterea concentratiilor serotoninei la nivelul creierului, poate accentua interactiunile medicamentelor. Acest fenomen este denumit sindrom serotoninergic si poate sa apara rar, in legatura cu utilizarea simultana a inhibitorului selectiv al recaptarii serotoninei (ISRS) impreuna cu anumite medicamente antimigrenoase (cum sunt sumatriptan, dihidroergotamina) sau cu anumite opioide (cum sunt pentazocina, petidina, fentanil, dextrometorfan) sau in cazul administrarii simultane a doua ISRS.
Deoarece sibutramina inhiba recaptarea serotoninei (printre alte efecte), nu trebuie administrata concomitent cu alte medicamente care determina cresterea concentratiilor serotoninei la nivelul creierului.
Administrarea concomitenta a sibutraminei cu alte medicamente care pot creste tensiunea arteriala sau frecventa cardiaca (de exemplu simpatomimetice) nu a fost evaluata sistematic. Medicamentele de acest tip includ anumite medicamente pentru tuse, raceala si alergii (de exemplu efedrina, pseudoefedrina) si anumite decongestionante (de exemplu xilometazolina). Trebuie luate masuri de precautie in momentul prescrierii sibutraminei la pacientii carora li se administreaza aceste medicamente.
Sibutramina nu afecteaza eficacitatea contraceptivelor orale.
In cazul administrarii sibutraminei in doza unica concomitent cu alcoolul etilic, nu a existat o afectare suplimentara a performantelor cognitive si psihomotorii. Cu toate acestea, ca regula generala, consumul de alcool etilic nu este compatibil cu regimurile alimentare recomandate.
Nu sunt disponibile date cu privire la administrarea concomitenta a sibutraminei cu orlistat.
Intre intreruperea tratamentului cu sibutramina si initierea tratamentului cu inhibitori ai monoaminooxidazei trebuie pastrat un interval liber de timp de doua saptamani.
4.6 Sarcina si alaptarea
Adinistrare in sarcina: sibutramina nu trebuie administrata in timpul sarcinii. In general, administrarea medicamentelor pentru scaderea in greutate este considerata inadecvata in timpul sarcinii, astfel incat femeile aflate in perioada fertila trebuie sa utilizeze o metoda contraceptiva eficace in timpul tratamentului cu sibutramina si sa informeze medicul daca raman sau intentioneaza sa ramana gravide in timpul terapiei. Nu au fost efectuate studii controlate cu sibutramina la gravide. Studiile efectuate la femelele gestante de iepure au demonstrat efecte asupra functiei de reproducere, la doze toxice materne (vezi pct. 5.3 ). Nu se cunoaste relevanta acestor observatii la om.
Utilizarea in timpul alaptarii: la om, nu se cunoaste daca sibutramina se excreta in laptele matern si de aceea, este contraindicata administrarea in timpul alaptarii.
4.7 Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje
Desi la voluntarii sanatosi sibutramina nu a afectat performantele psihomotorii sau cognitive, orice medicament cu actiune asupra sistemului nervos central poate afecta judecata, gandirea sau capacitatile motorii.
De aceea, pacientii trebuie avertizati ca in timpul tratamentului cu sibutramina le poate fi afectata capacitatea de a conduce vehicule, de a folosi utilaje sau de a lucra intr-un mediu periculos.
4.8 Reactii adverse
Majoritatea reactiilor adverse raportate cu sibutramina au aparut in faza initiala a tratamentului (in timpul primelor 4 saptamani). Severitatea si frecventa lor au diminuat in timp. In general, aceste reactii adverse nu au fost grave, nu au necesitat intreruperea tratamentului si au fost reversibile.
