COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA
Un comprimat contine perindopril arginina 5 mg echivalent cu perindopril 3,395 mg si besilat de amlodipina 6,935 mg echivalent cu amlodipina 5 mg
Un comprimat contine perindopril arginina 5 mg echivalent cu perindopril 3,395 mg si besilat de amlodipina 13,870 mg echivalent cu amlodipina 10 mg
Un comprimat contine perindopril arginina 10 mg echivalent cu perindopril 6,790 mg si besilat de amlodipina 6,935 mg echivalent cu amlodipina 5 mg
Un comprimat contine perindopril arginina 10 mg echivalent cu perindopril 6,790 mg si besilat de amlodipina 13,870 mg echivalent cu amlodipina 10 mg
Excipient: lactoza monohidrat.
Pentru lista completa a excipientilor, vezi pct. 6.1.
FORMA FARMACEUTICA
Comprimate de forma alungita, de culoare alba, gravate cu 5/5 pe una dintre fete si pe cealalta fata. Comprimate de forma patrata, de culoare alba, gravate cu 5/10 pe una dintre fete si - " pe cealalta fata. Comprimate de forma triunghiulara, de culoare alba, gravate cu 10/5 pe una dintre fete si "; pe cealalta fata.
Comprimate de forma rotunda, de culoare alba, gravate cu 10/10 pe una dintre fete si pe cealalta fata.
DATE CLINICE
Indicatii terapeutice
Bioprestarium este indicat ca terapie de substitute in hipertensiunea arteriala esentiala si/sau boala coronariana stabila, la pacienti a caror afectiune este deja controlata cu perindopril si amlodipina,
administrate separat, in doze similare.
Doze si mod de administrare
Administrare orala.
Un comprimat pe zi, administrat in doza unica, de preferat dimineata si inainte de masa.
Combinatia fixa nu este indicata ca terapie de initiere.
Daca este necesara o schimbare a dozajului, doza de Bioprestarium poate fi modificata sau trebuie avuta in vedere stabilirea treptata individuala a dozei fiecarei componente a combinatiei medicamentoase.
Pacienti cu insuficienta renala si varstnici
Eliminarea perindoprilatului este redusa la varstnici si la pacientii cu insuficienta renala.
De aceea, urmarirea medicala obisnuita va include monitorizarea frecventa a concentratiilor plasmatice ale creatininei si potasiului.
Bioprestarium poate fi administrat la pacienti cu clearance al creatininei Clcr > 60ml/min si nu se recomanda pacientilor cu Clcr < 60 ml/min. La acesti pacienti, se recomanda stabilirea treptata a dozei individuale pentru fiecare componenta in parte.
Modificarile concentratiei plasmatice de amlodipina nu sunt corelate cu gradul afectarii renale. Pacienti cu insuficienta hepatica: vezi pct. 4.4 si 5.2
Nu s-a stabilit inca o schema de dozaj pentru pacientii cu afectare hepatica. De aceea, Bioprestarium trebuie administrat cu precautie.
Copii si adolescenti
Bioprestarium nu trebuie utilizat la copii si adolescenti, deoarece eficacitatea si tolerabilitatea perindoprilului si amlodipinei, in monoterapie sau combinatie, nu a fost stabilita la copii si adolescenti.
Contraindicatii
Datorate perindoprilului:
- Hipersensibilitate la perindopril sau la oricare alt inhibitor al ECA,
- Antecedente de edem angioneurotic asociat cu terapia anterioara cu inhibitor al ECA,
- Edem angioneurotic ereditar sau idiopatic,
- Al doilea si al treilea trimestru de sarcina (vezi pct. 4.4 si 4.6).
Datorate amlodipinei:
- Hipotensiune arteriala severa,
- Hipersensibilitate la amlodipina sau la orice alte dihidropiridine,
- Soc, inclusiv soc cardiogen,
- Obstructia tractului de ejectie al ventriculului stang (de exemplu, stenoza aortica de grad mare),
- Angina pectorala instabila (cu exceptia anginei Prinzmetal),
- Insuficienta cardiaca dupa infarct miocardic acut (in primele 28 de zile).
Datorate Bioprestarium:
Toate contraindicatiile legate de fiecare componenta in parte, asa cum au fost prezentate mai sus, trebuie luate in considerare, de asemenea, la combinatia fixa de Bioprestarium.
- Hipersensibilitate la oricare dintre excipienti.
Atentionari si precautii speciale pentru utilizare
Toate atentionarile legate de fiecare componenta in parte, prezentate mai jos, trebuie luate in considerare, de asemenea, la combinatia fixa de Bioprestarium.
Datorate perindoprilului Atentionari speciale Hipersensibilitate/Edem angioneurotic:
Edemul angioneurotic al fetei, extremitatilor, buzelor, mucoaselor, limbii, glotei si/sau laringelui a fost raportat, rar, la pacientii tratati cu inhibitori ai ECA, inclusiv perindopril (vezi pct. 4.8). Acesta poate sa apara in orice moment pe parcursul tratamentului. In astfel de cazuri, tratamentul cu Bioprestarium trebuie imediat intrerupt si monitorizarea corespunzatoare trebuie initiata si continuata pana la remiterea completa a simptomelor.
In situatiile in care edemul a fost limitat la fata si buze, afectiunea a fost rezolvata in general fara tratament, desi antihistaminicele au fost utile in ameliorarea simptomelor.
Edemul angioneurotic asociat cu edemul laringeal poate fi letal. Cand exista edem la nivelul limbii, glotei sau laringelui, de natura sa determine obstructia cailor aeriene, trebuie administrata imediat terapia de urgenta. Aceasta poate include administrarea de adrenalina si/sau mentinerea libera a cailor aeriene. Pacientul trebuie monitorizat medical atent, pana la aparitia remisiunii complete si sustinute a simptomelor.
Pacientii cu antecedente de edem angioneurotic care nu a fost determinat de administrarea unui inhibitor al ECA, pot avea un risc crescut de aparitie a edemului angioneurotic in timpul administrarii de inhibitor al ECA.
Edemul angioneurotic intestinal a fost raportat, rar, la pacientii tratati cu inhibitori ai ECA. Acesti pacienti au prezentat dureri abdominale (cu sau fara greata sau varsaturi); in unele cazuri, nu a existat un edem facial anterior si valorile esterazei C-1 au fost normale. Edemul angioneurotic a fost diagnosticat prin proceduri care au inclus TC abdominal sau ecografia abdominala sau abordarea chirurgicala si simptomele au disparut odata cu intreruperea inhibitorului ECA. Edemul angioneurotic intestinal trebuie inclus in diagnosticul diferential al pacientilor tratati cu inhibitori ai ECA cu dureri abdominale (vezi pct. 4.8).
Reactii anafilactoide in timpul aferezei lipoproteinelor cu densitate mica (LDL):
Rar, pacientii care urmeaza tratament cu inhibitori ai ECA in timpul aferezei cu dextran sulfat a lipoproteinelor cu densitate mica (LDL), au avut reactii anafilactoide care au pus viata in pericol. Aceste reactii au fost evitate prin intreruperea temporara a tratamentului cu inhibitori ai ECA inaintea fiecarei afereze.
Reactii anafilactoide in timpul desensibilizarii:
Pacienti care urmeaza tratament cu inhibitori ai ECA in timpul tratamentului de desensibilizare (de exemplu, venin de himenoptera) au prezentat reactii anafilactoide. La aceeasj pacienti, aceste reactii au fost evitate cand tratamentul cu inhibitori ai ECA a fost temporar intrerupt, dar acestea au reaparut dupa o readministrare inadecvata.
Neutropenie/Agranulocitoza/Trombocitopenie/Anemie:
Neutropenia/agranulacitoza, trombocitopenia si anemia au fost raportate la pacienti aflati sub tratament cu inhibitori ai ECA. La pacientii cu functia renala normala si fara alti factori de risc, neutropenia apare rar. Perindoprilul trebuie utilizat cu mare atentie la pacientii cu boala vasculara de colagen, sub tratament imunosupresor, tratament cu alopurinol sau procainamida sau la care exista o combinatie a acestor factori de risc, in special daca exista in prealabil o functie renala afectata. Unii dintre acesti pacienti au dezvoltat infectii grave, care in cateva cazuri nu au raspuns la tratamentul antibiotic intensiv. Daca perindoprilul este utilizat la acesti pacienti, este recomandata monitorizarea periodica a numarului de leucocite si pacientii trebuie instruiti sa raporteze orice semn de infectie.
Precautii pentru utilizare Hipotensiunea arteriala:
Inhibitorii ECA pot determina o scadere a tensiunii arteriale. Hipotensiunea arteriala simptomatica este rara la pacientii cu hipertensiune arteriala necomplicata si apare mai ales la pacientii cu depletie volemica, de exemplu, in urma tratamentului diuretic, dietei hiposodate, dializei, diareei sau varsaturilor sau la pacientii cu hipertensiune arteriala severa renin-dependenta (vezi pct. 4.5 si 4.8). La pacientii cu risc crescut de hipotensiune arteriala simptomatica, tensiunea arteriala, functia renala si kaliemia trebuie atent monitorizate in timpul tratamentului cu Bioprestarium.
Aceleasi consideratii sunt valabile la pacientii cu ischemie coronariana sau boala cerebrovascular la care scaderea excesiva a tensiunii arteriale poate produce infarct miocardic sau accident cerebrovascular.
Daca apare hipotensiune arteriala, pacientul trebuie asezat in clinostatism si, daca este necesar, trebuie sa i se administreze perfuzie intravenoasa cu solutie de clorura de sodiu 9 mg/ml (0,9%). Un raspuns hipotensiv tranzitor nu reprezinta o contraindicatie pentru dozele urmatoare, care pot fi administrate, de obicei, fara dificultate de indata ce valorile tensionale au crescut dupa expansiunea volemica.
Stenoza aortica si mitrala/cardiomiopatie hipertrofica:
Similar altor inhibitori ai ECA, perindopril trebuie administrat cu precautie la pacientii cu stenoza de valva mitrala si obstructie la nivelul tractului de ejectie al ventriculului stang, cum sunt stenoza aortica sau cardiomiopatia hipertrofica.
Insuficienta renala: In caz de insuficienta renala (clearance-ul creatininei < 60 ml/min), se recomanda stabilirea treptata a dozei individuale a fiecarei componente.
Monitorizarea de rutina a potasiului si creatininei reprezinta o parte a practicii medicale normale pentru pacientii cu insuficienta renala.
La unii pacienti cu stenoza de artera renala bilaterala sau stenoza de artera renala pe rinichi unic, care au fost tratati cu inhibitori ai ECA, s-a observat o crestere a uremiei si creatininemiei, de obicei reversibila dupa intreruperea tratamentului. Aceasta este, in special, probabila la pacienti cu insuficienta renala. Daca hipertensiunea renovasculara este, de asemenea, prezenta, exista un risc crescut de hipotensiune arteriala severa si insuficienta renala. Unii pacienti hipertensivi fara boala renovasculara preexistenta aparenta au dezvoltat o crestere a uremiei si creatininemiei, de obicei minora si tranzitorie, in special cand perindopril a fost administrat concomitent cu un diuretic. Aceasta situatie este mai posibil sa apara la pacienti cu insuficienta renala preexistenta.
Insuficienta hepatica:
Rar, inhibitorii ECA au fost asociati cu un sindrom care debuteaza cu icter colestatic si progreseaza spre necroza hepatica fulminanta si (uneori) deces. Mecanismul de producere al acestui sindrom nu este cunoscut. Pacientii care urmeaza tratament cu inhibitori ai ECA si care dezvolta icter sau cresteri marcate ale valorilor enzimelor hepatice, trebuie sa intrerupa inhibitorii ECA si sa fie supusj unei monitorizari corespunzatoare.
Rasa: Inhibitorii ECA determina o frecventa mai mare a edemului angioneurotic la pacientii din rasa neagra decat la cei din celelalte rase.
Similar altor inhibitori ai ECA, perindoprilul poate fi mai putin eficace in scaderea tensiunii arteriale la populatia din rasa neagra decat la cei din celelalte rase, posibil datorita unei prevalente mai mari a hiporeninemiei la populatia hipertensiva de rasa neagra.
Tusea: Tusea a fost raportata la utilizarea inhibitorilor ECA. Caracteristic, tusea este neproductiva, persistenta si dispare la intreruperea tratamentului. Tusea indusa de terapia cu inhibitori ai ECA poate fi considerata ca parte a diagnosticului diferential al tusei.
Chirurgie/Anestezie: La pacientii care urmeaza a fi supusi unei interventii chirurgicale importante sau in timpul anesteziei cu medicamente care pot produce hipotensiune arteriala, Bioprestarium poate bloca formarea angiotensinei II, secundar eliberarii compensatorii de renina. Tratamentul trebuie intrerupt cu o zi inaintea interventiei chirurgicale. Daca apare hipotensiune arteriala si se considera ca se datoreaza acestui mecanism, aceasta poate fi corectata prin expansiune volemica.
Hiperkaliemia: Cresteri ale kaliemiei au fost observate la unii pacienti tratati cu inhibitori ai ECA, inclusiv perindopril. Pacientii cu risc pentru dezvoltarea hiperkaliemiei, includ pacientii cu insuficienta renala, degradarea functiei renale, varstnici (> 70 ani), cu diabet zaharat, evenimente intercurente, in special deshidratare, decompensare cardiaca acuta, acidoza metabolica si pe cei care utilizeaza concomitent diuretice care economisesc potasiu (de exemplu, spironolactona, eplerenon, triamteren sau amilorid), suplimente de potasiu sau substituenti de sare cu continut de potasiu; sau acei pacienti care iau alte medicamente asociate cu cresteri ale potasiului seric (de exemplu, heparina). Utilizarea suplimentelor de potasiu, diureticelor care economisesc potasiu sau substituentilor de sare cu continut de potasiu, in special de catre pacientii cu insuficienta renala, poate duce la o crestere semnificativa a potasiului seric. Hiperkaliemia poate determina aritmii grave, uneori letale. Daca utilizarea concomitenta a perindoprilului si a medicamentelor mai sus mentionate este considerata adecvata, administrarea trebuie facuta cu precautie si kaliemia monitorizata frecvent (vezi pct. 4.5).
Pacienti cu diabet zaharat: La pacientii cu diabet zaharat tratati cu antidiabetice orale sau insulina, controlul glicemic trebuie monitorizat cu atentie in cursul primei luni de tratament cu un inhibitor al ECA (vezi pct. 4.5).
Datorate amlodipinei:
Precautii pentru utilizare
Pacienti cu insuficienta hepatica:
Similar altor antagonisti de calciu, timpul de injumatatire plasmatica a amlodipinei este mai mare la pacientii cu insuficienta hepatica. De aceea, medicamentul trebuie administrat cu precautie la acesti pacienti si enzimele hepatice monitorizate atent.
Pacienti cu insuficienta cardiaca:
Pacientii cu insuficienta cardiaca trebuie sa fie tratati cu precautie.
Datorate Bioprestarium Precautii pentru utilizare Excipienti: Datorita prezentei lactozei, pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Interactiuni: Nu este recomandata utilizarea concomitenta de Bioprestarium cu litiu, diuretice care economisesc potasiu sau suplimente de potasiu sau dantrolen (vezi pct. 4.5).
Sarcina si alaptarea: Nu este recomandata utilizarea de Bioprestarium in timpul alaptarii (vezi pct. 4.6). Tratamentul cu Bioprestarium nu trebuie initiat in timpul sarcinii. Cu exceptia cazului in care continuarea tratamentului cu Bioprestarium este considerata esentiala, pacientele care isi planifica o sarcina trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative care au un profil de siguranta stabilit pentru utilizarea in timpul sarcinii. La depistarea sarcinii, tratamentul cu Bioprestarium trebuie intrerupt imediat si, daca este cazul, trebuie inceputa terapie alternativa (vezi pct. 4.3 si 4.6).
Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune
Datorate perindoprilului
Asocieri care nu sunt recomandate:
Diuretice care economisesc potasiu, suplimente de potasiu sau substituenti de sare cu continut de potasiu: Inhibitorii ECA atenueaza pierderea de potasiu indusa de diuretice. Diureticele care economisesc potasiu, de exemplu, spironolactona, triamteren sau amilorid, suplimentele de potasiu sau substituentii de sare cu continut de potasiu pot duce la cresteri semnificative ale concentratiei plasmatice a potasiului si, ca atare, nu sunt recomandate (vezi pct. 4.4). Daca administrarea concomitenta este recomandata, datorita hipokaliemiei demonstrate, acestea trebuie utilizate cu prudenta si cu monitorizarea frecventa a concentratiei plasmatice a potasiului.
Litiu: Cresteri reversibile ale concentratiilor plasmatice de litiu si toxicitate (neurotoxicitate severa) au fost raportate in timpul administrarii concomitente de litiu si inhibitori ai ECA. Administrarea concomitenta de perindopril si litiu nu este recomandata. Daca aceasta asociere se dovedeste a fi necesara, se recomanda monitorizarea atenta a concentratiilor plasmatice de litiu (vezi pct. 4.4).
Estramustina: Risc de crestere a reactiilor adverse, cum este edemul angioneurotic (angioedemul). Asocieri care necesita prudenta deosebita:
Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), inclusiv acidul acetilsalicilic > 3 g/zi:
Administrarea unui antiinflamator nesteroidian poate duce la cresterea riscului de deteriorare a functiei renale, incluzand insuficienta renala acuta si cresterea kaliemiei, in special la pacientii cu functia renala deja diminuata. Combinatia trebuie administrata cu precautie, in special la varstnici. Pacientii trebuie hidratati in mod corespunzator si functia renala monitorizata dupa initierea terapiei asociate si, in continuare, in mod periodic.
Medicamente antidiabetice (insulina, sulfonamide hipoglicemiante):
Utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei poate duce la cresterea efectului hipoglicemiant la pacientii cu diabet zaharat in tratament cu insulina sau sulfonamide hipoglicemiante. Aparitia episoadelor hipoglicemice este foarte rara (se produce probabil o imbunatatire a tolerantei la glucoza cu o reducere consecutiva a necesarului de insulina).
Asocieri care trebuie luate in considerare:
Diuretice: Pacientii care utilizeaza diuretice si, in special cei cu depletie volemica si/sau salina, pot prezenta o scadere excesiva a tensiunii arteriale la initierea terapiei cu inhibitori ai ECA. Posibilitatea aparitiei efectului hipotensor poate fi redusa prin intreruperea administrarii diureticului, cresterea aportului de lichide sau sare, inaintea initierii terapiei cu doze mici si crescute progresiv de perindopril.
Simpatomimeticele: Simpatomimeticele pot sa scada efectul antihipertensiv al inhibitorilor ECA.
Aur: Reactii nitritoide (simptomele includ hiperemie faciala, greata, varsaturi si hipotensiune arteriala) au fost raportate, rar, la pacientii in tratament cu aur injectabil (aurotiomalat de sodiu) in asociere cu inhibitori ai ECA, inclusiv perindopril.
Datorate amlodipinei
Asocieri care nu sunt recomandate:
Dantrolen (perfuzie): La animale, s-au observat fibrilatii ventriculare letale dupa administrarea de verapamil si dantrolene i.v. Prin extrapolare, asocierea amlodipinei cu dantrolen trebuie evitata.
Asocieri care necesita prudenta deosebita: Inductorii CYP3A4 (rifampicina, Hypericum perforatum, medicamente anticonvulsivante, adica carbamazepina, fenobarbital, fenitoina, fosfenitoina, primidona): asocierea cu acestia poate duce la scaderea concentratiei plasmatice a amlodipinei, datorita cresterii metabolismului hepatic al amlodipinei de catre acesti inductori. Asocierea amlodipinei cu inductorii CYP3A4 trebuie facuta cu prudenta si, daca este necesar, dozele de amlodipina pot fi adaptate.
Inhibitorii CYP3A4 (itraconazol, ketoconazol): asocierea cu acestia poate duce la cresterea concentratiei plasmatice a amlodipinei si, in consecinta, a reactiilor adverse ale acesteia. Asocierea amlodipinei cu itraconazol sau ketoconazol trebuie facuta cu precautie si, daca este nevoie, dozele de amlodipina trebuie adaptate.
Asocieri care trebuie luate in considerare: Beta-blocante utilizate in insuficienta cardiaca (bisoprolol, carvedilol, metoprolol): Risc de hipotensiune arteriala, deprimare a activitatii cardiace la pacienti cu insuficienta cardiaca, latenta sau necontrolata (efect inotrop negativ aditiv). In plus, beta-blocantele pot reduce la minimum reflexul simpatic in cazul unei afectari hemodinamice excesive.
In monoterapie, amlodipina a fost administrata in siguranta cu diuretice tiazidice, beta-blocante, inhibitori ai ECA, nitrati cu actiune de lunga durata, nitroglicerina sublinguala, digoxina, warfarina, atorvastatin, sildenafil, medicamente antiacide (gel de hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu, simeticona), cimetidina, antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice si medicamente hipoglicemice orale.
Intr-adevar, studii specifice efectuate cu anumite medicamente nu au evidentiat influente asupra amlodopinei:
- administrarea concomitenta a amlodipinei cu cimetidina nu modifica farmacocinetica amlodipinei.
- atunci cand s-au asociat sildenafil cu amlodipina, fiecare substanta si-a exercitat in mod independent efectul de scadere a tensiunii arteriale.
- sucul de grepfrut: administrarea concomitenta a 240 ml suc de grepfrut cu o doza orala unica de 10 mg amlodipina la 20 de voluntari sanatosi nu a avut efecte semnificative asupra farmacocineticii amlodipinei.
Mai mult, studii specifice efectuate cu anumite medicamente au aratat ca amlodipina nu influenteaza parametrii farmacocinetici ai acestora:
- atorvastatin: administrarea concomitenta a mai multor doze de 10 mg amlodipina cu 80 mg de atorvastatin nu a modificat semnificativ starea de echilibru a parametrilor farmacocinetici ai atorvastatinului.
- digoxina: administrarea concomitenta de amlodipina cu digoxina nu a modificat valorile plasmatice ale digoxinei sau clearance-ul renal al digoxinei la voluntarii sanatosi.
- warfarina: la voluntarii sanatosi de sex masculin, administrarea concomitenta de amlodipina nu a modificat semnificativ efectul warfarinei asupra timpului de reactie a protrombinei.
- ciclosporina: studiile de farmacocinetica cu ciclosporina au demonstrat ca amlodipina nu modifica in mod semnificativ farmacocinetica ciclosporinei.
Asocieri care necesita prudenta deosebita: Baclofen. Potentarea efectului antihipertensiv. Monitorizare a tensiunii arteriale si functiei renale si, daca este necesar, stabilirea treptata a dozei medicamentului antihipertensiv.
Asocieri care trebuie luate in considerare:
- Medicamente antihipertensive (cum sunt, beta-blocantele) si vasodilatatoare:
Asocierea acestor medicamente poate mari efectul hipotensiv al perindoprilului si amlodipinei. Asocierea cu nitroglicerina si alti nitrati sau alte medicamente vasodilatatoare poate scadea si mai mult tensiunea arteriala si, de aceea, trebuie abordata cu prudenta.
- Corticosteroizi, tetracosactida: scaderea efectului antihipertensiv (retentie de sare si apa datorita corticosteroizilor).
- Alfa-blocante (prazosin, alfuzosin, doxazosin, tamsulosin, terazosin): cresterea efectului antihipertensiv si risc crescut de hipotesiune arteriala ortostatica.
- Amifostina: poate mari efectul antihipertensiv al amlodipinei.
- Antidepresive triciclice/antipsihotice/anestezice: efect antihipertensiv crescut si risc crescut de hipotesiune arteriala ortostatica.
Sarcina si alaptarea
Sarcina:
Datorate perindoprilului
Utilizarea Bioprestarium nu este recomandata in primul trimestru de sarcina (vezi pct. 4.4). Utilizarea Bioprestarium este contraindicata in al doilea si al treilea trimestru de sarcina (vezi pct. 4.3 si 4.4).
Rezultatele epidemiologice privind riscul de teratogenicitate in urma expunerii la inhibitori ai ECA in primul trimestru de sarcina nu au fost concludente; totusi, o crestere usoara a riscului nu poate fi exclusa. In cazul in care continuarea tratamentului cu inhibitori ai ECA nu este esentiala, pacientele care isi planifica o sarcina trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative cu un profil de siguranta stabilit pentru utilizarea pe perioada sarcinii. Daca sarcina a fost diagnosticata, tratamentul cu inhibitori ai ECA trebuie intrerupt imediat si, daca este cazul, se poate initia un tratament alternativ. Se cunoaste ca expunerea la tratamentul cu inhibitori ai ECA in cursul celui de-al doilea si al treilea trimestru de sarcina produce fetotoxicitate la om (scaderea functiei renale, oligohidramnios, intarziere a osificarii craniului) si toxicitate neonatala (insuficienta renala, hipotensiune arteriala, hiperkaliemie) (vezi pct. 5.3).
Daca expunerea la inhibitori ai ECA a intervenit in al doilea trimestru de sarcina, este recomandata investigarea ecografica a functiei renale si a osificarii craniului.
Sugarii ai caror mame au luat inhibitori ai ECA trebuie observati atent pentru hipotensiune arteriala
Datorate amlodipinei
Datele obtinute pe un numar limitat de sarcini expuse nu au indicat nicio reactie adversa a amlodipinei si a altor antagonisti ai receptorilor de calciu asupra sanatatii fatului. Ar putea exista, totusi, riscul intarzierii nasterii. Studiile la animale nu au indicat efecte teratogene (vezi pct. 5.3).
In consecinta, Bioprestarium nu este recomandat in primul trimestru de sarcina. Daca o sarcina este planificata sau contirmata, trecerea la un tratament alternativ trebuie facuta cat mai repede posibil.
Bioprestarium este contraindicat in al doilea si al treilea trimestru de sarcina.
Daca expunerea la Bioprestarium a intervenit in al doilea trimestru de sarcina, este recomandata investigarea ecografica a functiei renale si a osificarii craniului.
Sugarii care au fost expusi in uter la inhibitori ai ECA trebuie observati atent pentru hipotensiune arteriala, oligurie si hiperkaliemie.
Alaptarea:
Nu exista o experienta clinica in privinta utilizarii perindoprilului sau amplodipinei, in monoterapie sau asociere, pe perioada alaptarii. De aceea, utilizarea Bioprestarium nu este recomandata femeilor care alapteaza.
Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje
Nu s-au efectuat studii privind efectele Bioprestarium asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cand se conduc vehicule sau se folosesc utilaje, trebuie sa se tina seama ca, ocazional, pot aparea ameteli sau oboseala.
