Simtul mirosului, creierul si memoria sunt legate. Probabil ni s-a intamplat tuturor: mergeai pe strada si dintr-o data ai fost coplesit de o anumita aroma. Fara sa te gandesti la asta, iti trec prin minte anumite scene din copilarie. Mirosul poate fi, uneori, greu de deslusit. Ne gandim, de exemplu, la mirosul de vara, la cel al lenjeriei si la cel de pamant umed. Toate aceste elemente au o explicatie stiintifica: creierul leaga simtul mirosului, starea de spirit si emotiile noastre. Cand vine vorba de perceptia mirosului, este implicat bulbul olfactic, acea structura neuronala situata in partea din fata a creierului, considerata primordiala, deoarece se crede ca a fost prezenta in creierul primelor mamifere.
De ce ploaia si pamantul umed miros atat de bine? Dupa cateva zile de canicula, isi fac aparitia norii, cerul se intuneca si incepe sa ploua. Primele picaturi aduc cu ele mirosul de pamant umed, de praf ridicat si de iarba. O senzatie relaxanta produsa de aceasta aroma proaspata si dulce. Mintea este apoi inundata cu o serie de ganduri pozitive legate de acel sentiment de usurare. Daca legam aceasta senzatie de functia primara atribuita simtului mirosului - care este actul de a detecta elementele de care corpul nostru are nevoie si de a le distinge de cele care pot fi daunatoare, teoria incepe sa aiba sens. Potrivit acestui principiu, stramosii nostri stabilisera o puternica legatura pozitiva cu mirosul ploii. Aceasta perceptie indica sfarsitul sezonului uscat, ceea ce crestea sansele de supravietuire. Datorita ploii, plantele renasc, iar culturile sunt stimulate, ceea ce, ajuta la productia de alimente. Practic, vorbim despre continuitatea vietii!
Petrichor este denumirea data mirosului ploii pe pamant uscat sau mirosul de praf dupa ploaie. Cuvantul e format din greaca: petros, adica piatra plus ior, fluidul ce curge prin venele zeilor in mitologia greaca. Termenul a fost inventat in 1964 de cercetatorii australieni, Urs si Thomas. In timpul sezonului uscat, plantele emana un ulei esential parfumat absorbit de suprafata rocilor si a solului, care este eliberat in aer atunci cand intra in contact cu apa. Astfel, atunci cand o seceta dureaza mult, se acumuleaza mai mult ulei, iar aroma devine mai puternica cand, in sfarsit, ploua. Acest ulei are, insa, un rol esential pentru plante: inhiba germinarea semintelor. Practic, plantele genereaza uleiul pentru a nu se dezvolta pe seceta. Le-ar fi greu sa supravietuiasca in aceste conditii.
Parfum produs de bacterii. Aceasta aroma speciala este produsa si atunci cand anumite uleiuri din aer sunt combinate cu o alta substanta: geosmina. Aceasta este produsa de un grup de bacterii si unele ciuperci din sol. Aroma devine perceptibila doar atunci cand pamantul este umed. Aceste organisme secreta compusul in momentul in care produc spori. Apoi, prin forta ploii care aterizeaza pe pamant, sporii sunt trimisi in aer, iar parfumul este declansat. Mai multe studii au aratat faptul ca simtul olfactiv este extrem de sensibil la geosmina. Unii oameni il pot detecta chiar si la concentratii foarte scazute. Asa se explica de ce unii oameni pot simti acel miros chiar in zone in care nu ploua. Ploaia cade, de fapt, in zone apropiate, iar daca vantul este suficient de puternic, poate imprastia acest parfum pe distante mai mari. In chimie, geosmina este un alcool biciclic cu formula C12H22O, un derivat al decalinei. Numele provine din cuvintele grecesti antice geo, care inseamna pamant, si osme, care inseamna miros. Cuvantul a fost inventat in 1965 de biochimistul american Nancy N. Gerber (1929–1985) si de biologul franco-american Hubert A. Lechevalier (1926–2015).
Productia de geosmina este, de asemenea, legata de conservarea vietii. Acest miros specific ghideaza colembolele( artropode primitive apterigote fara aripi) catre bacteriile care produc mirosul. Practic, aceste mici fiinte urmeaza traseul parfumat pentru ca sunt ghidate catre sursa lor de hrana. Asadar, de ce ar face bacteriile asta? De ce ar dori sa fie ingerate? Exista un motiv ce tine de perpetuare: o muscatura le va asigura acestor microorganisme extinderea. Mai exact, dupa ce se hranesc colembolele iau cu ele sporii bacterieni, ajutand, astfel, aceasta colonie sa atinga noi habitate.
Concluzie. Plantele emana uleiuri esentiale parfumate pentru a proteja viata semintelor, bacteriile secreta geosmina pentru a-si asigura reproducerea, iar oamenii adulmeca mirosul de pamant umed, legandu-l cumva de supravietuire. Este, asadar, evident ca, in natura, totul se intampla cu un motiv.
Citeste si: Cum sa fotografiezi pe timp de ploaie. Tine cont de aceste sfaturi
