Wellferon, injectabil

Citeste prospectul medicamentului Wellferon, injectabil si afla pentru ce este indicat si cum se administreaza.

Indicatii: Wellferon este indicat pentru tratamentul leucemiilor cu celule paroase. Wellferon este indicat pentru tratamentul hepatitelor B cronice. Wellferon este indicat pentru tratamentul pacientilor cu hepatita cronica C (NonA NonB).

Eficacitatea sa a fost stabilita pe baza normalizarii valorilor aminotransferazelor serice, clearanceului ARN-ului seric al virusului hepatic C si imbunatatirea histologiei hepatice. Un efect benefic al tratamentului a fost, de asemenea, demonstrat in hepatita cronica C (NonA NonB) la pacienti cu ciroza hepatica compensata. Wellferon este, de asemenea, benefic in tratamentul carcinomului metastatic cu celule renale (cancer renal).

Wellferon este indicat ca tratament de intretinere pentru pacienti aflati in faza cronica a leucemiei mieloide cronice. Intr-un studiu controlat si randomizat, tratamentul a aratat o imbunatatire semnificativa a supravietuirii in comparatie cu chemoterapia citotoxica conventionala (busulphan si hydroxiuree). Media supravietuirii a crescut de la 41 luni la 61 luni. Wellferon a fost utilizat cu succes ca tratament de inductie (pentru a pastra controlul valorilor leucocitelor) la pacientii cu diagnostic recent de faza cronica a leucemiei mieloide cronice. Wellferon este indicat pentru tratamentul sistemic al pacientilor cu condilom acuminat sever (veruci genitale)

Forma de prezentare: Fiecare fiola contine 3, 5 sau 10 Mega Unitati de interferon limfoblastoid uman Wellcome, in 1 ml de solutie salina tampon, izotona, clara, incolora, de tris-glicina.

Ca stabilizator este inclusa o solutie de albumina (Ph. Eur.) in concentratie de 1,5 mg/ml. 1 Mega Unitate (MU) = 1x1 milion Unitati Internationale (UI) de interferon limfoblastoid, cu referire la preparatul OMS Ga 23-901-532.

Proprietati: Wellferon este un amestec pur de interferoni umani alfa, obtinuti din celule limfoblastoide umane dupa inductie cu virusul Sendai. Utilizand tehnica de electroforeza pe gel standard, nu au fost detectate alte proteine in principiul activ al Wellferon, altele decat interferon.

Mod de actiune si farmacodinamica: Modul de actiune al interferonului alfa in leucemia cu celule paroase nu este inca lamurit. Rata rapida de eliminare a celulelor paroase din sange la inceperea tratamentului sugereaza un efect direct al interferonului dupa legarea de celule, cu atat mai mult cu cat celulele paroase maligne sunt cunoscute ca fiind purtatoare de receptori prolifici pentru interferoni pe suprafata membranei.

Modul de actiune al interferonului alfa in tratamentul infectiilor hepatice cronice de tip B este putin inteles, dar acesta pare a avea deopotriva un efect direct antiviral, cat si unul imunomodulator. Posibilul mod de actiune in urma folosirii prednisolonului ca pretratament este urmatorul: se stie ca terapia corticosteroida deprima sistemul imunitar, iar intreruperea acesteia determina o crestere importanta a activitatii imunitare. Se crede ca aceasta faza a activitatii imunitare este favorabila pentru introducerea terapiei cu Wellferon.

Utilizarea la pacientii in varsta: Pacientii varstnici pot fi mai putin toleranti la efectele secundare ale interferonului, in mod deosebit la cele cumulative. Acesti pacienti trebuie tinuti sub observatie mai atent in timpul tratamentului; dozajul de Wellferon trebuie redus sau chiar se intrerupe tratamentul daca pacientii sunt prea afectati de efectele secundare. Utilizarea la pacientii imunodeprimati: Eficacitatea impotriva infectiei cu virusul hepatitic B nu a fost demonstrata inca la pacientii al caror sistem imunitar este compromis (de ex. terapie curenta sau recenta cu droguri imunosupresive: cu exceptia curelor scurte de steroizi - sau infectie cu virusul imunodeficientei umane (HIV).

Farmacocinetica: Nivelele serice maxime, sunt atinse dupa 4-8 ore de la administrarea intramusculara; ulterior acestea se mentin intr-un platou, ca rezultat al ratei limitate de absorbtie musculara. Timpul de injumatatire real poate fi estimat la aprox.3-4 ore. Principala cale de excretie si catabolism este renala, prin filtrare glomerulara.

Contraindicatii: Wellferon nu trebuie administrat pacientilor cu hipersensibilitate la preparat sau la oricare din componentii lui. Nu exista alte contraindicatii pentru folosirea Wellferonului in tratamentul leucemiilor cu celule paroase. Wellferon nu trebuie folosit in tratamentul hepatitei cronice B la pacientii cu rezerva hepatica precara, intrucat eliminarea markerilor serologici de replicare virala activa este adesea precedata de o manifestare acuta "hepatita-like". Acest lucru poate fi in mod particular relevant la pacientii tratati anterior cu prednisolon. Pentru acesti pacienti, medicul trebuie sa aiba in vedere contraindicatiile prednisolonului.

Sarcina si alaptare: Nu detinem informatii in privinta administrarii Wellferonului in timpul sarcinii umane. Datorita efectelor sale profunde asupra metabolismului si fiziologiei, Wellferon trebuie considerat ca un drog ce ar putea afecta foetusul; de aceea pacientii trebuie avizati. Chiar daca tratamentul are efecte clinice benefice asupra mamei, acesta poate implica un posibil risc asupra dezvoltarii fatului. Daca unuia dintre parteneri i se administreaza Wellferon, sunt recomandate precautii contraceptive adecvate. Datorita duratei mari a infectiei cronice cu virus hepatitic B si a existentei posibilitatilor de imunizare a nou - nascutului impotriva acestei infectii, folosirea Wellferonului pentru tratarea hepatitei cronice B in timpul sarcinii nu este recomandata. Nu sunt cunoscute efectele Wellferonului asupra lactatiei umane.

Reactii adverse: Wellferon, impreuna cu alti alfa-interferoni, este un mediator foarte activ al fenomenelor biologice, iar utilizarea lui se poate asocia cu reactii adverse severe, mai ales in situatia administrarii de doze mari. Cele mai frecvente efecte secundare cunoscute ale Wellferonului si altor alfa-interferoni constau in: febra, frisoane, cefalee, indispozitie si mialgii, mimand o gripa. Aceste efecte secundare acute, pot fi de regula reduse sau eliminate prin administrarea concomitenta de paracetamol si tind sa diminueze in timpul continuarii terapiei.

Continuarea terapiei poate duce insa la letargie, slabiciune, artralgie si fatigabilitate insotite de anorexie si scadere ponderala. Alfa-interferonii au un efect supresiv asupra maduvei osoase, ducand la leucopenie (in special granulocitopenie), trombopenie si, mai rar, scaderea concentratiei de hemoglobina. In plus, pot aparea fenomene de discoagulabilitate. Toate aceste efecte cresc riscul de infectii si hemoragii. Pot aparea si efecte importante asupra sistemului nervos central, cum ar fi: anomalii ale electroencefalogramei cu exces de activitate ale undelor lente, depresie severa, confuzie, apatie si coma, comportament suicidar.

Ocazional pot sa apara si convulsii, care la copii pot fi precipitate de febra. La pacientii neoplazici carora li se administreaza Wellferon s-au raportat diskinezii (prin disfunctii extrapiramidale si cerebeloase). Administrarea de alfa-interferoni poate determina hipotensiune, hipertensiune arteriala sau aritmii la anumiti indivizi. S-au mai raportat fenomene cardiovasculare severe, de tipul: infarct miocardic, accidente cerebrovasculare si ischemie periferica. Manifestari de tipul: greata, voma si diaree pot aparea in timpul terapiei cu alfa-interferoni. Alfa-interferonii pot determina o crestere a enzimelor hepatice; aceasta este de regula tranzitorie, dar uneori poate fi marcata si persistenta. Foarte rar s-au raportat necroze hepatice. In rare ocazii a fost observata o crestere a nivelelor creatininei serice.

Rareori s-au observat sindroame de insuficienta renala/sindrom nefrotic la pacientii tratati cu Wellferon; toti acesti pacienti sufereau de mielomatoza si prezentau diverse grade de insuficienta renala preexistenta. Dupa doze repetate si foarte mari (100-200 MU) administrate intravenos, au aparut tulburari de tipul hipocalcemie si hiperkaliemie. La unii pacienti s-au observat reactii la locul de injectare. Alopecia a aparut ocazional ca efect secundar tardiv.

Alte fenomene care pot aparea in cursul tratamentului cu alfa-interferoni sunt: artralgii, fenomen Raynaud, urticarie, eritem nodos, rash cutanat, prurit, psoriazis, afectare nervoasa periferica izolata si dereglari ale nivelelor hormonului antidiuretic. Cazuri izolate de diferite fenomene autoimune: trombocitopenia imuna, anemia hemolitica, hipotiroidism, “diabetes mellitus" au fost observate dupa administrarea de alfa-interferon.

La anumiti pacienti cu fenomene autoimune preexistente, au fost observate cazuri izolate de exacerbare. Reactii adverse la tratamentul anterior cu prednisolon: Aceste informatii sunt deocamdata limitate. Medicii trebuie sa ia in considerare reactiile adverse asociate administrarii de prednisolon.

Interactiuni medicamentoase: Interferonii alfa pot afecta activitatea anumitor sisteme enzimatice. In particular, ei reduc activitatea citocromului P-450; de aceea, metabolizarea unor droguri ca: cimetidina, fenitoina, warfarina, teofilinele, diazepam si propranolol de catre acest sistem enzimatic, poate fi afectata la pacientii care primesc alfa-interferoni.

Unele droguri citotoxice sunt de asemenea metabolizate de aceste enzime. In tratamentul hepatitei cronice B, aparitia unei boli acute "hepatita-like" (vezi "Contraindicatii") prezinta riscul teoretic al interactiunii aditive cu drogurile hepatotoxice si al unei afectari si mai profunde a metabolismului hepatic al acestora. Administrarea concomitenta de interferoni si droguri care actioneaza asupra sistemului nervos central, a determinat uneori modificari de o severitate neasteptata ale starii mentale.

Administrarea concomitenta de droguri imunosupresive (inclusiv corticosteroizi) care pot stimula replicarea virala, trebuie evitata in timpul tratamentului hepatitei B cu Wellferon. Nu au fost raportate interactiuni medicamentoase intre prednisolon si alfa-interferoni. In plus, este neobisnuit ca administrarea de Wellferon sa fie afectata de tratamentul, cu doua saptamani inainte, cu prednisolon. In carcinomul cu celule renale, combinarea dozelor relativ ridicate de Vinblastina si Wellferon a dus la aparitia unei mielosupresii severe.

La pacientii tratati cu Vinblastina (doza de 10 mg/m2 suprafata corporala) in combinatie cu Wellferon, la doze de 3, 5, 10 MU/m2 suprafata corporala, administrat timp de 5 zile din 14, a fost observata aparitia unei mielosupresii grave (inclusiv fatalitatea). In tratamentul leucemiei mieloide cronice, utilizarea Wellferonului imediat dupa busulphan, ocazional a dus la aplazie medulara (vezi "Precautii speciale"), iar combinatia poate fi considerata cu potential sever mielotoxic.

Daca chemoterapia este administrata concomitent cu Wellferon, pentru a mentine controlul numarului leucocitelor, valorile sanguine trebuie verificate frecvent, pentru a ne asigura ca mielosupresia nu se produce.

Supradozare: Simptome si semne: Nu exista date despre supradozaj, dar dozele mari si repetate de alfa-interferoni sunt asociate cu letargie accentuata, fatigabilitate, prostratie si coma.

Tratament: Asemenea pacienti trebuie spitalizati pentru a fi tinuti sub observatie si pentru a li se administra tratamentul adecvat.

Conditii de pastrare: A se pastra la temperaturi intre 2 si 8 grade Celsius. A se feri de lumina. Wellferon nu contine conservanti; prin urmare, orice fiola care nu este folosita in totalitate, trebuie aruncata imediat dupa administrarea dozei necesare. Se recomanda intreruperea terapiei la pacientii care dezvolta un comportament sinucigas.

Informatii suplimentare: Anticorpii neutralizanti apar rareori la pacientii care primesc Wellferon; deci acest medicament pare sa aiba imunogenicitate scazuta. Incidenta totala a anticorpilor este de 1,8%, si a fost inregistrata pe serurile de urmarire provenind de la 900 de pacienti care au primit Wellferon pentru afectiuni benigne si maligne. In cazul leucemiei cu celule paroase n-a fost depistata activitate neutralizanta in serurile a peste 70 de pacienti urmariti, in ciuda dozelor mari si cumulative de Wellferon administrate. Dupa tratamentul hepatitei cronice de tip B, 2 din 97 de pacienti (2,1%) au dezvoltat anticorpi neutralizanti.

Producator: Glaxo Wellcome

Daca v-a placut articolul, share pe:

Comentarii

Autentifica-te sau creeaza un cont nou pentru a putea comenta!.

Te-ar mai putea interesa

Citeste prospectul medicamentului Wobenzym x 200 Drajeuri si afla pentru ce este indicat si cum se administreaza. ...
Citeste prospectul medicamentului Wilzin si afla pentru ce este indicat si cum se administreaza. Wilzin este un...
Citeste prospectul medicamentului PWellbutrin SR, tablete filmate si afla pentru ce este indicat si cum se administreaza. ...