Sacrificiului porcului era o traditie la daci si la romani:
- dacii taiau porcul ca simbol al divinitatii Intunericului, care slabea puterea Soarelui in cea mai scurta zi a anului, la Solstitiul de iarna. Pentru a veni in ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. Dupa aceea, ziua incepea sa creasca si Craciunul devenea o sarbatoare a luminii si a vietii.
- romanii sacrificau porci la Saturnalii, intre 17 si 30 decembrie, consacrandu-l lui Saturn, la origine zeu al semanaturilor. Porcul era socotit ca intruchipare a acestei divinitati, a carei moarte si reinviere se consuma la cumpana dintre anul vechi si anul nou. Este vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra initial anul nou in lumea romana: inceputul primaverii, al semanatului, la sarbatorile ce precedau Calendele lui Janus, adica la Saturnalii.
Traditii si obiceiuri de Ignat:
- in contemporaneitate, sacrificarea porcului este un prilej de reunire a familiei.
- barbatii se ocupa de taierea porcului, iar traditia cere ca acela care taie porcul sa fie un om curat, care inainte de sacrificiu a fost la biserica, sa se spovedeasca. Parintele ii iarta pacatul uciderii porcului.
- femeile nu participa la sacrificiu, deoarece sde spune ca le e mila, iar acest fapt va determina o moarte grea pentru animal.
- odata sacrificat, porcul este spalat si se rostesc cuvintele: Carnea ta sa fie/ Carne aurie.
- animalul este apoi parlit pe primele paie secerate in vara, puse deoparte, special pentru Ignat. In foc mai sunt aruncate ramuri de lemn cainesc si de iasomie, ca sa iasa soricul aromat.
- femeile decid cum se imparte carnea, dar doar dupa ce barbatii transeaza porcul. Inainte de toate, fac semnul crucii cu un cutit pe fruntea animalului, rostind Doamne ajuta sa-l mancam sanatosi.
- pomana porcului este nelipsita la sacrificiul de Ignat. Gospodina casei pregateste o masa pentru toti oamenii care au ajutat la taierea porcului. Astfel, intr-un ceaun mare, se prajeste carne din porcul proaspat sacrificat, taiata din toate partile porcului: muschi, ficat, slanina, coasta. Odata cu friptura, gospodina face si o mamaliga mare iar alaturi pune si un castron cu muraturi. Nu lipseste tuica fiarta. Pomana porcului este servita de obicei in curte.
Superstitii de Ignat:
- in ajunul Ignatului se fierbe grau, capul familiei il tamaiaza si il binecuvanteaza. Din acest grau fiert mananca toti membrii familiei, iar ce ramane se da dimineata la pasari.
- in ziua de Ignat nu este permisa nicio alta activitate, ziua intreaga trebuind dedicata doar taierii, sortarii si prepararii porcului.
- in cazul in care porcul este negru, se ia o bucata din untura lui si se duce la biserica de Boboteaza, sa fie sfintita de preot. Apoi, poate fi folosita de cei care au dureri de picioare sau junghiuri.
- sangele animalului, amestecat cu mei si lasat sa se usuce, este bun pentru afumat copiii cand se sperie sau cand au guturai.
- daca porcul are o inima cu mult sange inghetat, inseamna ca stapanul va avea noroc la bani.
- daca splina este groasa in capat, e semn ca iarna va fi grea, cu multa zapada, iar daca este subtire, iarna va fi uscata, iar anul nou va fi secetos.
- capatana porcului este adusa prima in casa, pentru ca treaba sa mearga bine in gospodarie.
- in perioada dintre Ignat si Craciun, femeile nu au voie sa toarca.
- femeile piseaza grau cat sa aiba pana la Craciun. Din el se fac un fel de turte, numite carpele Domnului Hristos, cu miere si nuci, care sunt consumate in ajunul Craciunului.
