Talosan HCT, comprimate filmate

Citeste prospectul medicamentului Talosan HCT, comprimate filmate si afla pentru ce este indicat si cum se administreaza.

Indicatii: Talosan HCT este indicat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale esentiale la pacienti a caror tensiune arteriala nu este controlata corespunzator cu losartan sau hidroclorotiazida in monoterapie.

Talosan HCT 50 mg/12,5 mg comprimate filmate

Talosan HCT 100 mg/25 mg comprimate filmate

2. COMPOZITIA CALITATIVA SI CANTITATIVA

Talosan HCT 50 mg/12,5 mg comprimate filmate

Fiecare comprimat filmat contine losartan potasic 50 mg si hidroclorotiazida 12,5 mg Excipient: lactoza anhidra 112,500 mg

Talosan HCT 100 mg/25 mg comprimate filmate

Fiecare comprimat filmat contine losartan potasic 100 mg si hidroclorotiazida 25 mg Excipient: lactoza anhidra 225,000 mg

Pentru lista tuturor excipientilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICA

Comprimat filmat

Talosan HCT 50 mg/12,5 mg

Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare galbena, marcate cu ,,LH1" pe una din fete. Talosan HCT 100 mg/25 mg

Comprimate filmate rotunde, biconvexe, de culoare galbena, marcate cu ,,LH2" pe una din fete.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicatii terapeutice

Talosan HCT este indicat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale esentiale la pacienti a caror tensiune arteriala nu este controlata corespunzator cu losartan sau hidroclorotiazida in monoterapie.

4.2 Doze si mod de administrare

Talosan HCT poate fi administrat in asociere cu alte medicamente antihipertensive. Comprimatele de Talosan HCT trebuie inghitite cu un pahar cu apa. Talosan HCT poate fi administrat cu sau fara alimente.

Hipertensiune arteriala

Losartanul si hidroclorotiazida nu sunt destinate utilizarii ca tratament initial, ci la pacienti a caror tensiune arteriala nu este controlata corespunzator cu losartan potasic sau hidroclorotiazida administrate in monoterapie.

Este recomandata ajustarea dozei in ceea ce priveste componentele individuale (losartan si hidroclorotiazida).

Atunci cand este permis din punct de vedere clinic, trecerea directa de la monoterapie la administrarea combinatiei fixe poate fi luata in considerare la pacienti a caror tensiune arteriala nu este controlata corespunzator.

Doza uzuala de intretinere a Talosan HCT este de un comprimat Talosan HCT 50 mg/12,5 mg (losartan 50 mg/HCT 12,5 mg) o data pe zi. Pentru pacientii care nu raspund adecvat la Talosan HCT 50 mg/12,5 mg, doza poate fi crescuta la un comprimat Talosan HCT 100 mg/25 mg (losartan 100 mg/HCT 25 mg) o data pe zi. Doza maxima este un comprimat Talosan HCT 100 mg/25 mg o data pe zi. In general, efectul antihipertensiv este obtinut in trei pana la patru saptamani de la initierea tratametului.

Utilizarea la pacienti cu insuficienta renala si pacienti hemodializati

La pacienti cu insuficienta renala moderata (adica clearance al creatininei 30-50 ml/min) nu este necesara ajustarea dozei initiale. Comprimatele de losartan si hidroclorotiazida nu sunt recomandate pentru pacientii hemodializati. Comprimatele losartan/HCT nu trebuie administrate la pacienti cu insuficienta renala severa (adica clearance al creatininei 1/100 si < 1/10

> 1/1000 si < 1/100

> 1/10000 si < 1/1000

< 1/10000

< 1/10000 (care nu poate fi estimata din datele disponibile)

In studiile clinice efectuate cu losartan potasic si hidroclorotiazida nu s-au observat reactii adverse specific datorate acestei combinatii. Reactiile adverse s-au limitat la acelea care au fost raportate anterior cu losartan potasic si/sau hidroclorotiazida.

In studiile clinice controlate efectuate pentru hipertensiune arteriala esentiala, senzatia de ameteala a fost singura reactie adversa raportata ca fiind asociata administrarii medicamentului si care a aparut cu o incidenta mai mare decat la placebo la 1% sau mai multi pacienti tratati cu losartan potasic si hidroclorotiazida.

Alaturi de acestea, dupa introducerea pe piata a medicamentului au fost raportate reactii adverse suplimentare, dupa cum urmeaza:

Tulburari hepatobiliare Rare: hepatita

Investigatii diagnostice

Rare: hiperkaliemie, cresterea valorii ALT

Reactiile adverse suplimentare care au fost observate cu una dintre componentele individuale si care pot reprezenta reactii adverse potentiale in cazul administrarii losartan potasic/hidroclorotiazida sunt urmatoarele: Losartan

Tulburari hematologice si limfatice

Mai putin frecvente: anemie, purpura Henoch-Schonlein, echimoze, hemoliza

Tulburari ale sistemului imunitar

Rare: reactii anafilactice, edem angioneurotic, urticarie

Tulburari metabolice si de nutritie Mai putin frecvente: anorexie, guta

Tulburari psihice Frecvente: insomnie

Mai putin frecvente: anxietate, boala anxioasa, atac de panica, confuzie, depresie, vise neobisnuite, tulburari de somn, somnolenta, tulburari de memorie

Tulburari ale sistemului nervos Frecvente: cefalee, ameteli

Mai putin frecvente: nervozitate, parestezii, neuropatie periferica, tremor, migrena, sincopa Tulburari oculare

Mai putin frecvente: vedere incetosata, senzatie de arsura/intepatura oculara, conjunctivita, scaderea acuitatii vizuale

Tulburari acustice si vestibulare Mai putin frecvente: vertij, tinitus

Tulburari cardiace

Mai putin frecvente: hipotensiune arteriala, hipotensiune arteriala ortostatica, durere retrosternala, angina pectorala, bloc atrio-ventricular de gradul II, accident vascular cerebral, infarct miocardic acut,

palpitatii, aritmii (fibrilatie atriala, bradicardie sinusala, tahicardie, tahicardie ventriculara, fibrilatie ventriculara)

Tulburari vasculare

Mai putin frecvente: vasculita

Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale

Frecvente: tuse, infectie la nivelul cailor respiratorii superioare, congestie nazala, sinuzita, afectarea sinusurilor

Mai putin frecvente: disconfort faringeal, faringita, laringita, dispnee, bronsita, epistaxis, rinita, congestie respiratorie

Tulburari gastro-intestinale

Frecvente: dureri abdominale, greata, diaree, dispepsie

Mai putin frecvente: constipatie, durere dentara, xerostomie, meteorism, gastrita, varsaturi

Tulburari hepatobiliare

Cu frecventa necunoscuta: tulburari ale functiei hepatice

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Mai putin frecvente: alopecie, dermatita, xerodermie, eritem, hiperemie cutanata tranzitorie, fotosensibilitate, prurit, eruptii cutanate tranzitorii, urticarie, transpiratii

Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv

Frecvente: crampe musculare, dorsalgii, dureri ale membrelor inferioare, mialgie

Mai putin frecvente: dureri ale bratelor, tumefiere articulara, dureri ale genunchiului, dureri

musculo-scheletice, dureri ale umarului, rigiditate, artralgii, artrita, coxalgie, fibromialgie, slabiciune

musculara

Tulburari renale si urinare

Mai putin frecvente: nicturie, polakiurie, infectii ale tractului urinar

Tulburari ale aparatului genital si sdnului

Mai putin frecvente: scaderea libidoului, impotenta

Tulburari generale si la nivelul locului de administrare Frecvente: astenie, fatigabilitate, durere toracica Mai putin frecvente: edem facial, febra

Investigatii diagnostice

Frecvente: hiperkaliemie, reduceri usoare ale valorilor hematocritului si hemoglobinei Mai putin frecvente: cresteri usoare ale valorilor serice de uree si creatinina Foarte rare: cresteri ale valorilor enzimelor hepatice si bilirubinemiei.

Hidroclorotiazida

Tulburari hematologice si limfatice

Mai putin frecvente: agranulocitoza, anemie aplastica, anemie hemolitica, leucopenie, purpura, trombocitopenie

Tulburari ale sistemului imunitar Rare: reactie anafilactica Tulburari metabolice si de nutritie

Mai putin frecvente: anorexie, hiperglicemie, hiperuricemie, hipokaliemie, hiponatremie

Tulburari psihice

Mai putin frecvente: insomnie

Tulburari ale sistemului nervos Frecvente: cefalee

Tulburari oculare

Mai putin frecvente: vedere incetosata tranzitorie, xantopsie

Tulburari vasculare

Mai putin frecvente: angeita necrozanta (vasculita, vasculita cutanata)

Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale

Mai putin frecvente: detresa respiratorie inclusiv pneumonita si edem pulmonar

Tulburari gastro-intestinale

Mai putin frecvente: sialoadenita, spasme, iritatie gastrica, greata, varsaturi, diaree, constipatie

Tulburari hepatobiliare

Mai putin frecvente: icter (colestaza intrahepatica), pancreatita

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat

Mai putin frecvente: fotosensibilitate, urticarie, necroliza epidermica toxica

Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv Mai putin frecvente: crampe musculare

Tulburari renale si ale cailor urinare

Mai putin frecvente: glicozurie, nefrita interstitiala, disfunctie renala, insuficienta renala

Tulburari generale si la nivelul locului de administrare Mai putin frecvente: febra, ameteli

4.9 Supradozaj

Nu sunt disponibile informatii specifice privind tratamentul supradozajului cu Talosan HCT. Tratamentul este simptomatic si de sustinere. Tratamentul cu Talosan HCT trebuie intrerupt, iar pacientul trebuie supravegheat cu atentie. Masurile sugerate includ inducerea varsaturilor daca ingestia este recenta, precum si corectarea deshidratarii, dezechilibrului electrolitic, comei hepatice si hipotensiunii arteriale prin procedurile stabilite.

Losartan

Sunt disponibile date limitate privind supradozajul la om. Cele mai probabile manifestari ale supradozajului ar fi hipotensiunea arteriala si tahicardia; bradicardia ar putea fi prezenta prin stimulare parasimpatica (vagala). In cazul aparitiei hipotensiunii arteriale simptomatice, trebuie instituit tratament de sustinere.

Nici losartanul si nici metabolitul sau activ nu pot fi eliminati prin hemodializa.

Hidroclorotiazida

Semnele si simptomele cel mai frecvent observate sunt cele datorate depletiei electrolitice (hipokaliemie, hipocloremie, hiponatremie) si deshidratarii rezultate prin diureza excesiva. Daca s-au administrat si digitalice, hipokaliemia poate accentua aritmiile cardiace.

Nu a fost stabilit gradul in care hidroclorotiazida este eliminata prin hemodializa.

5. PROPRIETATI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietati farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutica: antagonisti de angiotensina II si diuretice, codul ATC: C09DA01

Losartan-Hidroclorotiazidd

Componentele Talosan HCT s-au dovedit a avea un efect aditiv in ceea ce priveste scaderea tensiunii arteriale, reducand tensiunea arteriala intr-o masura mai mare decat fiecare componenta utilizata in monoterapie. Acest efect este considerat a fi rezultatul actiunii complementare a ambelor componente. Mai mult, ca rezultat al efectului sau diuretic, hidroclorotiazida creste activitatea reninei plasmatice, creste secretia de aldosteron, scade potasemia si creste concentratiile de angiotensina II. Administrarea de losartan blocheaza toate actiunile relevante fiziologic ale angiotensinei II, iar prin inhibarea aldosteronului poate tinde sa atenueze pierderea de potasiu asociata diureticului.

S-a demonstrat ca losartanul are un efect uricozuric usor si tranzitor. S-a observat ca hidroclorotiazida determina cresteri modeste ale acidului uric; asocierea de losartan si hidroclorotiazida tinde sa atenueze hiperuricemia indusa de diuretic.

Efectul antihipertensiv al Talosan HCT se mentine pentru o perioada de 24 ore. In studii clinice cu durata de cel putin un an, efectul antihipertensiv s-a mentinut prin administrarea de tratament continuu. In profida scaderii semnificative a tensiunii arteriale, administrarea Talosan HCT nu a avut efect semnificativ clinic asupra frecventei cardiace. In studii clinice, dupa 12 saptamani de tratament cu losartan 50 mg/hidroclorotiazida 12,5 mg tensiunea arteriala diastolica in pozitia sezanda inaintea administrarii dozei urmatoare a fost redusa in medie cu pana la 13,2 mmHg.

Talosan HCT este eficace in reducerea tensiunii arteriale la pacienti barbati si femei, negri si din alte rase, tineri (65 ani) si este eficace pentru toate stadiile de hipertensiune arteriala.

Losartan

Losartanul este un antagonist oral al receptorilor de angiotensina II (tip AT1), obtinut prin sinteza. Angiotensina II, un puternic vasoconstrictor, este principalul hormon activ al sistemului renina-angiotensina si un determinant important al fiziopatologiei hipertensiunii arteriale. Angiotensina II se leaga de receptorul AT1 care se gaseste in multe tesuturi (de exemplu, musculatura neteda vasculara, glanda suprarenala, rinichi si inima) si exercita cateva actiuni biologice importante, inclusiv vasoconstrictia si eliberarea de aldosteron. De asemenea, angiotensina II stimuleaza proliferarea celulelor musculare netede.

Losartanul blocheaza in mod selectiv receptorul AT1. Losartanul si metabolitul sau activ farmacologic, acidul carboxilic E-3174, blocheaza in vitro si in vivo toate actiunile angiotensinei II relevante din punct de vedere fiziologic, indiferent de sursa sau de calea de sinteza.

Losartanul nu prezinta un efect agonist si nici nu blocheaza alti receptori hormonali sau canale ionice importante pentru reglarea cardiovasculara. Mai mult decat atat, losartanul nu inhiba ECA (kininaza II), enzima care degradeaza bradikinina. In consecinta, nu se inregistreaza potentarea reactiilor adverse mediate de bradikinina.

In timpul administrarii de losartan, suprimarea feedback-ului negativ al angiotensinei II asupra secretiei de renina, duce la cresterea activitatii reninei plasmatice (ARP). Cresterea ARP conduce la cresterea concentratiilor angiotensinei II in plasma. Chiar in conditiile acestor cresteri, activitatea antihipertensiva si scaderea concentratiei plasmatice de aldosteron sunt mentinute, indicand blocarea eficace a receptorului angiotensinei II. Dupa intreruperea administrarii de losartan, valorile ARP si angiotensinei II au scazut in trei zile pana la valorile initiale.

Atat losartanul cat si principalul sau metabolit activ prezinta o afinitate mult mai mare pentru receptorul AT1 decat pentru receptorul AT2. Metabolitul activ este de 10 pana la 40 ori mai activ decat losartanul in functie de greutate.

Intr-un studiu proiectat specific pentru a evalua incidenta tusei la pacientii tratati cu losartan comparativ cu pacientii tratati cu inhibitori ai ECA, incidenta tusei raportata de catre pacientii carora li s-a administrat losartan sau hidroclorotiazida a fost similara si a fost semnificativ mai mica decat la pacientii tratati cu un inhibitor al ECA. In plus, intr-o analiza globala a 16 studii clinice de tip dublu orb efectuate la 4131 pacienti, incidenta tusei raportata in mod spontan la pacientii tratati cu losartan a fost similara (3,1%) cu cea raportata la pacientii tratati cu placebo (2,6%) sau hidroclorotiazida (4,1%), in timp ce incidenta pentru inhibitorii ECA a fost 8,8%.

La pacientii hipertensivi nediabetici, cu proteinurie, administrarea de losartan potasic reduce in mod semnificativ proteinuria, excretia fractionata de albumina si IgG. Losartanul mentine rata filtrarii glomerulare si reduce fractia filtrata. In general, losartanul determina o scadere a valorilor acidului uric seric (de obicei 99% de proteinele plasmatice, in special de albumine. Volumul de distributie al losartanului este de 34 l. Studii efectuate la sobolan au aratat ca losartanul traverseaza foarte putin, chiar deloc, bariera hematoencefalica.

Hidroclorotiazida

Hidroclorotiazida traverseaza bariera fetoplacentara dar nu si pe cea hematoencefalica si este excretata in lapte.

Metabolizarea

Losartan

Aproximativ 14% dintr-o doza de losartan administrata intravenos sau oral este transformata in metabolitul sau activ. Dupa administrarea orala sau intravenoasa de losartan potasic marcat radioactiv cu 14C, radioactivitatea plasmatica circulanta este atribuita losartanului si metabolitului sau activ. La aproximativ 1% dintre subiectii studiati s-a observat o conversie minima a losartanului in metabolitul sau activ.

In afara de metabolitul activ se formeaza si metaboliti inactivi, incluzand doi metaboliti principali formati prin hidroxilarea lantului lateral butilic si un metabolit secundar, un glucuronoconjugat de N-2 tetrazol.

Eliminarea

Losartan

Clearance-ul plasmatic al losartanului si al metabolitului sau activ este de aproximativ 600 ml/min si, respectiv de 50 ml/min. Clearance-ul renal al losartanului si al metabolitului sau activ este de aproximativ 74 ml/min si, respectiv de 26 ml/min. Cand losartanul este administrat pe cale orala, aproximativ 4% din doza este excretata nemodificata prin urina si aproximativ 6% din doza este excretata prin urina sub forma de metabolit activ. Farmacocinetica losartanului si a metabolitului sau activ evolueaza liniar la doze orale de losartan potasic de pana la 200 mg.

Dupa administrarea orala, concentratiile plasmatice ale losartanului si ale metabolitului sau activ scad poliexponential cu un timp de injumatatire plasmatica prin eliminare de aproximativ 2 ore si, respectiv, 6-9 ore. In timpul administrarii o data pe zi a 100 mg, nici losartanul si nici metabolitul sau activ nu se acumuleaza semnificativ in plasma.

La eliminarea losartanului si a metabolitilor sai contribuie atat excretia biliara cat si cea urinara. Dupa administrarea la om a unei doze orale de losartan marcat radioactiv 14C, aproximativ 35% din radioactivitate este regasita in urina si 58% in fecale.

Hidroclorotiazida

Hidroclorotiazida nu este metabolizata dar este eliminata rapid prin rinichi. Atunci cand concentratiile plasmatice au fost urmarite pe o perioada de cel putin 24 ore, s-a observat ca timpul de injumatatire plasmatica variaza intre 5,6 si 14,8 ore. Cel putin 61% din doza orala se elimina nemodificata dupa 24 ore.

Grupe speciale de pacienti

Losartan-Hidroclorotiazida

La pacientii hipertensivi varstnici, concentratiile plasmatice ale losartanului si ale metabolitului sau activ si absorbtia hidroclorotiazidei nu sunt diferite in mod semnificativ fata de cele ale pacientilor hipertensivi tineri.

Losartan

Dupa administrarea orala la pacienti cu ciroza hepatica alcoolica usoara pana la moderata, concentratiile plasmatice ale losartanului si ale metabolitului sau activ au fost de 5 ori, respectiv 1,7 ori mai mari decat cele observate la barbati voluntari tineri.

Nici losartanul si nici metabolitul sau activ nu pot fi eliminati prin hemodializa.

5.3 Date preclinice de siguranta

Datele non-clinice nu au evidentiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor conventionale farmacologice privind genotoxicitatea si carcinogenitatea. Toxicitatea potentiala a combinatiei losartan/hidroclorotiazida dupa administrarea orala a fost evaluata in studii de toxicitate cronica cu durata de pana la sase luni, efectuate la sobolan si caine, iar modificarile observate in cadrul studiilor efectuate cu aceasta asociere au fost determinate in principal de componenta losartan. Administrarea combinatiei losartan/hidroclorotiazida a determinat o scadere a parametrilor seriei eritrocitare (eritrocite, hemoglobina, hematocrit), o crestere a valorii N-ureei serice, o scadere a greutatii inimii (fara o corelatie histologica) si modificari gastro-intestinale (leziuni ale membranei mucoase, ulceratii, eroziuni, hemoragii). Nu au existat dovezi de teratogenitate la sobolani sau iepuri tratati cu asocierea losartan/hidroclorotiazida. Atunci cand femelele au fost tratate inainte de si in tot cursul perioadei de gestatie, a fost observata toxicitate fetala la sobolani, evidentiata printr-o crestere usoara a incidentei coastelor supranumerare la generatia F1. Asa cum s-a observat in studii efectuate cu losartan in

monoterapie, reactiile adverse fetale si neonatale, incluzand toxicitate renala si deces fetal, au aparut atunci cand femelele gestante de sobolan au fost tratate cu asocierea losartan/hidroclorotiazida in faza tardiva a perioadei de gestatie si/sau in timpul alaptarii.

6. PROPRIETATI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipientilor

Excipienti intragranulari Celuloza microcristalina Lactoza anhidra Amidon pregelatinizat Stearat de magneziu

Excipienti extragranulari Celuloza microcristalina Amidon pregelatinizat Dioxid de siliciu coloidal anhidru

Talc

Stearat de magneziu

Film

Alcool polivinilic partial hidrolizat Dioxid de titan (E 171) Lecitina

Galben de chinolina Guma xanthan

6.2 Incompatibility

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precautii speciale pentru pastrare

Acest medicament nu necesita conditii speciale de pastrare

6.5 Natura si continutul ambalajului

Cutie cu 2 blistere din PA-Al-PVC/Al a cate 14 comprimate filmate Cutie cu 3 blistere din PA-Al-PVC/Al a cate 10 comprimate filmate Cutie cu 2 folii termosudate din Al-PEJD a cate 14 comprimate filmate Cutie cu 3 folii termosudate din Al-PEJD a cate 10 comprimate filmate

6.6 Precautii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fara cerinte speciale.

7. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA

S.C. Terapia S.A.

Str. Fabricii nr. 124, Cluj-Napoca, Romania

Daca v-a placut articolul, share pe:

Comentarii

Autentifica-te sau creeaza un cont nou pentru a putea comenta!.

Te-ar mai putea interesa

Citeste prospectul medicamentului Wobenzym x 200 Drajeuri si afla pentru ce este indicat si cum se administreaza. ...
Citeste prospectul medicamentului Wilzin si afla pentru ce este indicat si cum se administreaza. Wilzin este un...
Citeste prospectul medicamentului Wellferon, injectabil si afla pentru ce este indicat si cum se administreaza. Indicatii: Wellferon...
Newsletter
Aboneaza-te la newsletter!
Abonare