Egocentrismul si narcisismul pot fi usor confundate, dar nu inseamna chiar acelasi lucru. Primul face referire la dorinta puternica de a raporta totul la sine, prin prisma sentimentelor si intereselor personale, fara a constientiza posibilul deranj pentru mediul inconjurator. Al doilea termen reprezinta o stare patologica ce presupune iubire de sine exagerata, in conditiile constientizarii raului creat in preajma.
Egocentrismul este firesc in primele etape ale vietii, pana in perioada adolescentei tarzii. E normal sa raportezi aproape totul la tine, pana cand reusesti sa te descoperi, sa te maturizezi si sa intelegi care iti e locul in societate. Aceasta dorinta puternica si greu de controlat se domoleste odata cu trecerea anilor. Daca nu se intampla, vorbim despre un episod de tulburare de personalitate narcisista sau narcisism extrem, asa cum, mai larg, il cunoastem.
Narcisismul are forme diverse, cele mai greu de combatut fiind hipersensibilitatea si indaratnicia. Practic, cand esti egocentric, nu poti vedea punctele de vedere ale celorlalti. Cand esti narcisist , constientizezi punctele de vedere din jur, dar nu iti pasa de ele. Este , pana la urma, diferenta dintre a fi sau nu capabil de empatie.
