Dezinformarea sau informarea gresita a fost intotdeauna o arma a manipularii. De la astfel de tactici mediatice s-a ajuns la razboaie, la schimbari de presedinti, la ura interetnica etc. Din pacate, evolutia umana nu poate exclude dezinformarea. Cei care o folosesc nu pot razbi altfel.
Un studiu realizat recent de un grup de profesori de la University of Arkansas at Little Rock, in colaborare cu specialisti de la Centrul de Excelenta pentru Comunicatii Strategice al NATO indica faptul ca dezinformarea e la fel de puternica precum in trecut, desi e discontinua la nivel tactic. Mai exact, nu se mai pune accent pe crearea de povesti false, ci pe cantitate. Oricat de putin credibile ar fi, informatiile au efect in discursul public, daca apar pe nenumarate surse, ce sunt apoi raspandite chiar si de apropiatii nostri. Obiectivul este atins de creatorii dezinformarii, deoarece tindem sa ii creditam pe cei din jurul nostru, fara sa mai analizam critic continutul postat de ei.
In cadrul aceluiasi studiu s-a alcatuit si un set de metode prin care cititorii din mediul online pot sa testeze sau sa recunoasca site-urile sau blogurile suspecte ca difuzeaza materiale din categoria dezinformarii.
