De ce cascam?
- stare de somnolenta – banalul cascat face parte din mecanismul sistemului termoregulator. Cand dormim, temperatura corpului scade, iar cascatul contribuie si el la aceasta racire.
- stare de plictiseala;
- creier insuficient oxigenat – cand creierul resimte o lipsa de oxigenare, comanda cascatul;
- creier suprasolicitat – un creier obosit se incalzeste mai mult decat e cazul. In aceasta situatie, cascatul se pare ca e solutia de racire a acestui organ esential. Tocmai de aceea, oamenii casca mai mult iarna. Astfel, este inhalat aerul rece care va ajuta la scaderea temperaturii creierului. Pe acelasi principiu, cascam si cand avem o sarcina cognitiva de indeplinit: creierul se racoreste pentru a ne ajuta sa ne concentram. In popor, inca se mai crede ca lumina mai slaba este vinovata pentru cascat.
Cand devine cascatul un semn rau? In mod normal, un om casca in medie de 8 ori pe zi. Un episod de cascat dureaza cam 6 secunde la barbati si cu 1-2 secunde mai putin la femei. Cascatul excesiv poate ascunde o stare agresiva de oboseala sau chiar o afectiune cardiaca(reactie a nervului vag). Rarisim, cascatul in exces poate insemna prezenta unor probleme la nivelul creierului.
De asemenea, cascatul poate reprezenta un semn ca urmeaza o durere de cap, in cateva ore.
De ce e cascatul contagios? Sunt cateva teorii in jurul acestui fenomen. Ultima vorbeste despre cascat ca despre un reflex primitiv din cortexul motor primar ( zona a creierului responsabila de functia motorie). Cascatul s-ar putea lua, conform altor studii, pe baza de empatie. Prin rezonanta magnetica, s-a dovedit ca zonele creierului activate in timpul cascatului contagios sunt ale lobilor posteriori, responsabile cu procesarea emotiilor noastre.
Ritmul cardiac creste semnificativ in timp ce cascam, cu aproximativ 30%, insa nu vorbim de nimic periculos. Durata este prea mica pentru ase intampla ceva rau.
